Comisia Europeană a acceptat, la solicitarea Guvernului României, prelungirea cu trei luni, respectiv până la data de 26 decembrie 2019, a legislaţiei din sectorul gazelor naturale, după ce autorităţile române au propus un nou calendar de liberalizare a pieţei, care se va finaliza la 1 aprilie 2021. În prezent, România este subiectul unei proceduri de infringement din cauza OUG 114/2018 care a obligat, printre altele, producătorii de gaze Petrom şi Romgaz să aloce cu prioritate gaze din producţia internă pentru consumul propulaţiei şi centralelor termice, la preţul plafonat de 68 de lei/MWh.
După avertismentul Comisiei Europene, autorităţile de la Bucureşti au în vedere acum schimbarea legislaţiei printr-o propunere legislativă înregistrată la Senat de modificare a Legii nr.123/2012, legea cadru a energiei electrice, la care au fost aduse anumite amendamente. Prezent în cadrul unei conferinţe pe teme energetice, organizată de Financial Intelligence şi Asociaţia Energia Inteligentă, Claudiu Dumbrăveanu, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a precizat că respectiva propunere se află în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului, iar termenul estimat pentru aprobarea ei este sfârşitul anului 2019.
Ce propune Guvernul
ANRE a propus, în scrisoarea trimisă Comisiei Europene, trei etape de conformare, astfel încât de la 1 aprilie 2021, piaţa să fie liberalizată complet, atât pe segmentul angro, cât şi pe cel cu amănuntul. O primă etapă, care se va întinde până pe 31 martie 2020, va păstra situaţia actuală, deoarece cantităţile de gaze alocate la preţ de 68 de lei au fost contractate deja, iar contractele s-au executat. În perioada 1 aprilie 2020 - 31 martie 2021, va exista o perioadă de tranziţie în care 50% din necesarul casnicilor şi al termocentralelor va fi asigurat în regim reglementat, iar 50% vor fi achiziţionate de către aceştia de pe piaţa concurenţială. Tot în această perioadă va fi elaborat şi un program de “gas release”, de către ANRE, care să înlocuiască actualele prevederi privind obligaţiile de tranzacţionare pe pieţe angro de gaze naturale. De asemenea, în această etapă va fi definitivat şi cadrul pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. De la 1 aprilie 2021, piaţa va fi liberalizată complet, atât pe segmentul angro, cât şi pe cel cu amănuntul.
Piaţa de gaze a mai fost liberalizată complet o dată, la 1 aprilie 2017, însă OUG 114/2018 a reintrodus segmentul reglementat, plafonând la 68 de lei pe MWh cantităţile din producţia internă destinate consumului casnic şi termocentralelor.
Începând cu luna mai, preţul gazelor pe piaţa din România a fost mai mare decât cel de pe pieţele internaţionale cu 9 euro pe MWh, în medie. Până şi preţul reglementat, cel care se doreşte a fi mic, populist, a fost mai mare decât cel de pe bursele europene.
Aura Săbăduş, expert în domeniul gazelor în cadrul publicaţiei ICIS Londra
Preţul gazelor ne arde tare
În prezent, România este pe locul al treilea, în Europa, în topul preţului gazelor naturale raportat la puterea de cumpărare. “România, dacă te uiţi la preţul nominal al gazelor, nu stă foarte rău, este în a doua jumătate a intervalului ţărilor europene. Dar, dacă te uiţi la puterea de cumpărare, este pe locul al treilea în topul celor mai mari preţuri din Uniunea Europeană. Pentru consumatorul final, preţul gazului este unul semnificativ, raportat la alte ţări europene”, potrivit Ancăi Dragu, director general adjunct E.ON România. În acest context, definirea consumatorului vulnerabil cât mai repede este o necessitate. Potrivit datelor prezentate de oficialul E.ON România, estimările pentru acoperirea nevoilor financiare ale consumatorilor vulnerabili sunt cuprinse între unu şi patru miliarde de lei, în funcţie de scenariile luate în calcul.
Contribuţia de 2% din cifra de afaceri a operatorilor licenţiaţi, care merge acum în bugetul ANRE, conform OUG 114/2018, va fi abrogată atât pentru companiile din sectorul gazelor, cât şi pentru cele din energie electric, odată cu modificarea legislaţiei.