Guvernul pregăteşte noi “taxe de urgenţă”

Executivul pregăteşte noi taxe care să fie introduse din 2011 în cazul în care Curtea Constituţională va decide revenirea veniturilor la nivelul de dinainte de reducerea temporară cu 25%, aplicată de la 1 iulie.

Aceeaşi măsură stă să ne pândească şi în cazul în care legea salarizării unitare nu va fi adoptată până la finele anului. Una dintre măsurile “de urgenţă” este impozitarea pensiilor sub 1.000 de lei.

Ameninţarea unui nou set de taxe se iveşte în ultima scrisoare de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), unde există trecută sub limbajul alambicat de “măsuri compensatorii” în cazul în care “strategia fiscală” a Executivului va fi perturbată de decizii judecătoreşti. Inclusiv Jeffrey Franks, reprezentantul FMI în România, a spus acum două săptămâni că este “îngrijorat” de o decizie a Curţii în privinţa revenirii salariilor din sectorul bugetar.

Concomitent, statul a promis FMI că reducerea numărului de angajaţi în sectorul public va continua şi anul viitor, iar pentru a diminua deficitul bugetar la 3% din PIB în 2012, Executivul va restrânge în continuare cheltuielile, inclusiv pentru salarii şi prime, apelând şi la măsuri suplimentare. Numărul bugetarilor trebuie să scadă la 1,29 milioane, faţă de cele 1,378 milioane de angajaţi din sectorul public în decembrie 2009, astfel că disponibilizările din acest an ar trebui să se ridice la aproximativ 88.000 de bugetari.

Recent, secretarul de stat al Ministerului Finanţelor, Gheorghe Gherghina, a menţionat că trebuie disponibilizaţi 26.000 de angajaţi în perioada septembrie-decembrie pentru a ajunge de 1,29 milioane de salariaţi.

“Suntem gata să luăm măsuri compensatorii dacă vor apărea impedimente judiciare în aplicarea strategiei fiscale”, se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI la finalul misiunii din octombrie-noiembrie şi obţinută de Mediafax.

Executivul a asigurat instituţia financiară că fondul de salarii va fi limitat anul viitor la 39 miliarde lei, excluzând contribuţiile militarilor (1,6 miliarde lei) şi că va limita în continuare angajările la un funcţionar pentru şapte posturi eliberate. 

Problema principală pentru Guvern este că reducerea salariilor cu 25% pentru bugetari a fost acceptată de Curtea Constituţională doar temporar şi, în mod normal, acestea trebuie să revină la nivelul anterior de la 1 ianuarie. Fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu declara recent că acest impediment este eliminat dacă va fi adoptată o nouă lege a salarizării în domeniul bugetar cu noi clarificări asupra nivelului salariilor. Ca urmare, Guvernul doreşte să îşi asume răspunderea şi pe această lege, iar opoziţia a ameninţat cu sesizarea Curţii Constituţionale.

De altfel, nivelul creşterii salariilor pentru bugetari bântuie autorităţile şi din alte motive, care sunt legate tot de constituţionalitate. Acum, Executivul lucrează cu trei variante de majorări salariale. Prima include un salariu minim pe economie de 670 lei, creşterea cu 25% a salariilor sub 1.000 de lei şi cu 12% a celor peste acest prag. Următoarele două variante sunt asemănătoare şi vizează creşterea salariilor reduse cu 15% şi a salariului minim pe economie de la 600 la 670 lei într-o variantă sau 690 lei în alta. Problema majorării diferenţiate a salariilor este că ar putea fi găsită discriminatorie de Curtea Constituţională, aşa că membrii Coaliţiei i-au cerut un punct de vedere lui Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, preciza acum două zile deputatul UDMR Petru Lakatos.

Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară din Camera Deputaţilor, avansa marţi, în urma discuţiilor din coaliţie, posibilitatea ca salariul minim pe economie să ajungă la 690 de lei din anul 2011 şi să se aplice o majorare salarială de 15% în întreg sectorul bugetar. În plus, ministrul Muncii, Ioan Botiş, a propus ca bugetarii cu venituri sub 1.000 de lei pe lună să poată primi un supliment salarial, după cum a precizat Pambuccian. “Putem să compensăm cu ceva care să nu fie venit salarial pentru cei cu venituri sub 1.000 de lei, dar să nu fie nici ajutor social. Nu poţi să-i spui unui medic debutant că are ajutor social”, declara atunci Pambuccian.

Astfel că varianta finală va fi, în final, o struţo-cămilă în care se creşte salariul tuturor, dar cei care iau sub 10 milioane de lei vechi vor mai primi şi un fel de compensaţie care nici bonus nu e, dar nici ajutor social. Salariul minim va fi şi el mărit la 670 de lei, potrivit unor surse participante la discuţia avută de premierul Emil Boc (foto) cu parlamentarii PDL.

Tot legat de venituri, statul s-a mai angajat ca stimulentele destinate bugetarilor să fie acordate doar ca premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe şi vor fi calculate ca plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu. În plus, stimulentele vor fi date în funcţie de resursele bugetare.

“Toate bonusurile rămase vor fi stabilite ca plafon şi nu ca nivel obligatoriu, permiţând o acordare flexibilă, în funcţie de performanţă şi condiţiile bugetare. Sistemul de stimulente va fi eliminat prin includerea în salariul de bază, iar dispoziţiile legale privind finanţarea fondului aferent vor fi anulate, permiţând în acelaşi timp flexibilitate pentru recompensarea colectărilor de impozite importante în cadrul unui plafon general”, se arată în scrisoarea convenită cu FMI. Luna trecută angajaţii din Finanţe l-au sechestrat pe ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, în biroul să, protestând faţă de tăierea stimulentelor, deoarece prin eliminarea acestora veniturile lor au scăzut cu 40% în loc de 25%.

O taxă care va fi adoptată sigur este impozitarea averilor mari, Guvernul promiţând FMI că va adopta ordonanţa de urgenţă ce reglementează domeniul. Preşedintele Traian Băsescu declara săptămâna trecută că au fost probleme serioase în discuţiile cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, la ultima misiune de evaluare, legate de deciziile instituţiilor juridice ale României, care au interferat masiv politica economică a Guvernului.

Guvernul a dorit în vară reducerea pensiilor cu 15%, dar Curtea Constituţională a decis că măsura afectează dreptul la proprietate şi a găsit-o neconstituţională. Ulterior, Executivul a majorat TVA de la 19% la 24%.

Reducerea taxelor mai aşteaptă

Reducerea taxelor va rămâne doar un deziderat până ce economia îşi va reveni, mai relevă scrisoarea de intenţie. Problema este cu atât mai gravă cu cât acum două zile Comisia de buget-finanţe a Senatului a respins majorarea TVA la 24% o dată cu respingerea scrisorii de intenţie din vară. Acum urmează ca plenul celor două camere să se pronunţe, Senatul fiind cameră decizională. Menţiunea din scrisoarea de intenţie mai pune capăt şi speculaţiilor privind reducerea cotei unice de la 16% la 12%, susţinută de PDL, sau a contribuţiilor de asigurări sociale de la 44% la 41%, cerută de UDMR.

Cum rămâne cu creditele?

În privinţa băncilor, neaplicarea “ordonanţei creditelor” la contractele aflate în derulare reprezintă o “precondiţie” pentru primirea tranşei de 870 milioane de euro de la FMI. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) consideră că OUG 50/2010 este un act normativ complex, prin care se doreşte crearea unui cadru juridic unic pentru contractele de credit destinate consumatorilor şi reuneşte atât prevederi europene în domeniul contractelor de credit pentru consumatori, cât şi prevederi specifice naţionale, ce nu sunt reglementate prin legislaţia europeană.