Guvernul se face bancher și lansează băncile de dezvoltare

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de act normativ care reglementează condițiile generale de înființare și funcționare a acestor instituții de creditare. Scopul declarat al înființării lor este „abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare și a decalajelor de finanțare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării și reducerii lor prin desfășurarea de activități de dezvoltare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă și cu actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare”. Proiectul înființării unei astfel de bănci, care funcționează de mai multă vreme în alte țări din UE, a ajuns anul trecut și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precizându-se că banca ar urma să devină operațională în a doua parte a anului 2024. Conform PNRR, pentru capitalul social al băncii se vor asigura fonduri europene de 10 milioane de euro, iar statul român va asigura trei miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro). 

Proiectul lansat acum în dezbatere publică vorbește despre înființarea mai multor băncile de dezvoltare care vor fi deținute integral, în mod direct pe toată durata de funcționare, de către statul român, prin Ministerul Finanțelor. Practic, pe toată durata lor de funcționare, statul român va fi singurul acționar și va avea astfel putere deplină în luarea deciziilor. În aceste condiții, numirea membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se va stabili prin hotărâri de Guvernului. Primii membri ai organelor statutare până la obținerea autorizării de funcționare de la BNR se vor nominaliza de către Ministerul Finanțelor, prin ordin al ministrului Finanțelor.

Entitățile eligibile pentru finanțări

Băncile de dezvoltare vor oferi produse financiare în principal următoarelor categorii de beneficiari eligibili: întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderi, companii de tip start-up și din domenii inovatoare, unități administrativ-teritoriale, companii de utilități publice aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale; companii, universități, institute de cercetare-dezvoltare, entități publice socio-culturale și întreprinderi sociale. În ceea ce privește sursele de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare, acestea vor proveni din comisioane, dobânzi și tarife rezultate din prestarea activităților specifice și suportate de beneficiarii eligibili ai băncilor de dezvoltare, fonduri atrase de pe piețele financiare interne și internaționale, fonduri de la instituțiile financiare internaționale, fonduri încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalului social al băncii și pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele și tarifele necesare înființării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare, împrumuturi subordonate acordate de statul român sau din alte surse de finanțare stabilite prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, aceste bănci vor putea atrage finanțări prin împrumuturi, emiterea de obligațiuni pe piețele financiare și își vor putea plasa lichiditățile în titluri de stat sau în alte instrumente financiare și ale pieței monetare. Pentru înființarea acestor bănci, Ministerul Finanțelor va beneficia de consultanța Comisiei Europene.

Capitalul social se asigură din bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate prin legile bugetare anuale și/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei Statului.

Fără depozite atrase

Una dintre prevederile proiectului de lege stabilește că băncile de dezvoltare nu vor atrage depozite de la persoanele fizice pentru a nu concura cu băncile comerciale, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanțează sunt considerate depozite. În aceste conturi deschise de beneficiari eligibili ai băncilor de dezvoltare se vor regăsi doar sumele necesare pentru derularea operațiunii finanțate de acestea. 

„Este interzisă finanțarea directă sau indirectă de către băncile de dezvoltare a partidelor politice sau a campaniilor electorale”.

Expunerea de motive a proiectului de lege

O istorie care începe în 2015

Ideea înființării băncilor naționale de dezvoltare a fost lansată încă din 2015, de către  Guvernului Ponta, iar ulterior a fost preluată în programele tuturor guvernelor PSD ajunse la Palatul Victoria după alegerile din 2016. Proiectul a apărut și pe agenda Guvernului Orban, după care a figurat și în programul de guvernare al cabinetului condus de Florin Cîțu. În martie 2020, la Senat a fost adoptat un proiect privind înființarea „băncilor de dezvoltare și investiții”, inițiat de fostul ministru PSD al Finanțelor Eugen Teodorovici, dar ajuns la Camera Deputaților, proiectul nu a mai primit undă verde. În final, Guvernul Cîțu a trecut înființarea băncilor de dezvoltare în PNRR, asumându-și obligația constituirii lor în fața Comisiei Europene.