Executivul condus de premierul Ludovic Orban accesează noi credite din piețe. Viteza la care se împrumută România a atins, pe durata celor șase luni și jumătate ale actualei guvernări, aproape 1.000 de euro pe secundă. Ritmul, unul alert, vine după ce, anul trecut, datoria statului a evoluat calm, înregistrând chiar și un trimestru de scădere. Pentru 2020, Comisia Europeană ne prognozează la acest capitol un nivel record. Economiștii semnalează că suportăm dobânzi foarte mari, în comparație cu țările vecine.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a decis marți lansarea unei emisiuni de eurobonduri, în încercarea de a împrumuta circa 3,3 miliarde de euro de pe piețele internaționale, potrivit datelor publicate pe platforma Bloomberg. Finanţarea ar urma să fie atrasă prin două tranşe, cu scadenţe în 26 februarie 2026 și 26 mai 2030, dobânda fiind fixă, plătibilă anual.
Dobânzile pentru cele două tipuri de împrumuturi, de 3% respectiv 3,6%, sunt considerate „imense” de către Cristian Socol, profesor la ASE. Acesta citează datele site-ului de specialitate Investing.com și arată că pe 10 ani ne împrumutăm de trei ori mai scump decât Polonia (care suportă un cost de 1,34%) și dublu față de Ungaria (1,88%). De asemenea, dobânda ce urmează să fie plătită de România este de aproape 20 de ori mai mare decât cea a Bulgariei, care achită 0,2%.
Criză profundă
De la începutul lui noiembrie 2019 și până azi, Executivul condus de Ludovic Orban a împrumutat România cu 74,4 miliarde de lei sau 383 milioane de lei pe zi, spune Cristian Socol. Estimarea sa ia în calcul emisiunea de 3 miliarde de lei din ianuarie 2020, cea anunțată săptămâna aceasta, și titlurile de stat monitorizate de site-ul Băncii Naționale. „Explozie a datoriei, criză profundă. În șase luni și două săptămâni, împrumuturi cât tot necesarul de finanțare estimat inițial pentru 2019, fără risipa din noiembrie și decembrie”, concluzionează economistul.
Astfel, pe timpul guvernării Orban, țara noastră atrage credite într-un ritm de 4.433 lei sau circa 915 euro pe secundă.
Creștere infimă
Prin intrările și ieșirile din sistem, datoria guvernamentală a României a crescut anul trecut, atât în euro, cât și ca procentaj din Produsul Intern Brut (PIB), după cum arată datele Eurostat. Ca sumă fixă, primul trimestru din 2019 a adus o scădere de la 70,9 miliarde la 69,2 miliarde de euro. În următoarele trei luni nivelul a urcat până la 71,4 miliarde de euro, iar a doua jumătate a anului a venit cu un salt de până la 78,1 miliarde de euro, astfel că majorarea pe întregul interval a fost de 7,2 miliarde de euro. Raportat la economie, primele două trimestre din 2019 au fost încheiate la un nivel de 33,8%, cu 0,9 puncte procentuale sub cel înregistrat la finele lui 2018. În ultimele două trimestre au fost consemnate cote de 35,2% din PIB, în creștere cu 0,5 puncte față de sfârșitul anului precedent.
46,2% din PIB, cel mai mare nivel postaderare, estimează Comisia Europeană pentru datoria guvernamentală a României în 2020
Programul SURE: 393 milioane de euro
România poate accesa instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență (SURE). Procedura presupune o asistență financiară de până la 100 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, și se adresează tuturor statelor membre. Acestea vor contribui cu garanții de 25% din volumul facilității, care se vor constitui ca datorie publică guvernamentală garantată și „nu vor avea impact pe deficit decât în cazul în care sunt executate”, se arată într-un comunicat transmis de MFP. În cazul României, garanțiile ar urma să fie de aproximativ 393 milioane de euro. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a susținut marți, la reuniunea ECOFIN, poziția României ca viitorul fond de recuperare să se concentreze pe marile priorități, inclusiv pe investiții, iar programul de sprijin pentru combaterea șomajului să fie implementat rapid.