Deficitul bugetar din acest an nu va fi 1,9% din PIB, asa cum prevede bugetul din 2012, ci mai mare cu 0,2 puncte procentuale. Desi a trecut doar o luna din acest an, prognoza de deficit bugetar este pe cale de a fi modificata in crestere. Presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ieri ca reprezentantii FMI si CE au confirmat faptul ca deficitul bugetar pentru anul 2012 nu va fi cel anuntat, de 1,9% din PIB, acesta crescand la 2,1%.
'Am aflat cu foarte mare surprindere si suparare faptul ca ingrijorarile noastre exprimate anterior se confirma acum din partea abilitata a celor de la FMI si CE: deficitul anuntat pentru anul 2012 de 1,9% este un deficit fals. Deja ni s-a spus ca la acest deficit de 1,9% se vor adauga cel putin 0,2%, deci ajungem la 2,1%. In termeni nominali inseamna 280 de milioane de euro, bani pentru PNDI al MDRT condus de doamna Udrea', a spus Ponta dupa intrevederea cu reprezentantii delegatiei FMI, BM si CE. Acesta a mai spus ca deficitul anuntat initial si pe care a fost construit bugetul, de 1,9% din PIB, a fost 'o minciuna' si 'o pacaleala' din partea presedintelui Traian Basescu. 'Noi am explicat foarte clar ca, din pacate, cei 280 de milioane de euro nu sunt bani pentru dezvoltarea Romaniei, ci pentru campania electorala a PDL si am reiterat decizia noastra politica ca Guvernul USL nu va plati', a spus Ponta.
Finantele s-au grabit sa imprumute in ianuarie toti banii necesari acoperirii deficitului stabilit prin proiectul de buget pentru tot anul 2012. In Trezorerie au intrat in prima luna a anului 11,2 miliarde de lei, fix suma necesara acoperirii deficitului. Ieri, Finantele au imprumutat de la banci 1.304 miliarde de lei, circa 300 de milioane euro, cu 74% peste valoarea programata si la un randament mediu in scadere, la 6,79%.
Valoarea programata a licitatiei era de 750 de milioane de lei, iar subscrierile au totalizat 2,781 miliarde de lei. Statul a mai imprumtat marti, 31 ianuarie, alte 1,5 miliarde de dolari de pe Wall Street, de trei ori mai mult decat si-a propus initial. Pe piata externa, cea mai recenta licitatie pentru vanzare de obligatiuni cu maturitate de aproape trei ani a fost organizata pe 16 ianuarie, cand Finantele au atras 917,2 milioane de lei, de asemenea la un randament in scadere, la 6,95% pe an. Una peste alta, in luna ianuarie, Finantele au atras 9,93 miliarde de lei de pe piata interna, iar cumulat cu imprumutul de marti de pe piata americana, de 1,5 miliarde de dolari (4,9 miliarde de lei), Trezoreria si-a acoperit deficitul nominal estimat pentru acest an, de 11,2 miliarde de lei, circa 2,7 miliarde de euro. Bugetul general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe venituri totale de 195,3 miliarde de lei si cheltuieli totale de 206,5 miliarde de lei, care conduc la un deficit nominal de 11,2 miliarde de lei, reprezentand 1,9% din PIB pe metodologia cash si sub 3% pe standarde europene.
Imprumuturi fara numar
Chiar daca Trezoreria are ceva banet, e drept din imprumuturi, Finantele vor sa atraga tot mai multe fonduri. Romania poate intra in furtuna si e bine sa avem o rezerva, insa exista si riscul ca guvernantii sa o risipeasca in campania electorala, prin majorari de salarii si pensii acoperite din imprumuturi, si nu din surse proprii. Ministerul Finantelor a programat pentru februarie alte sapte licitatii, prin care intentioneaza sa atraga 5 miliarde de lei prin vanzarea de obligatiuni si titluri de stat, printre care si obligatiuni pe 15 ani in valoare de 300 de milioane de lei. Romania negociaza cu Banca Mondiala o linie de credit de un miliard de euro pentru a sustine bugetul tarii, a declarat Francois Rantrua, country manager pentru Romania al BM. Acest imprumut va fi de tip preventiv.
BNR a redus dobanda de politica monetara cu 0,25%
Banca Nationala a Romaniei a decis ieri sa reduca dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, de la 5,75% la 5,5% pe an. Aceasta este ce-a de a treia reducere consecutiva, iar dobanda se situeaza acum la un nou minim istoric. Astfel, scaderea dobanzii va fi aplicata incepand de vineri, 3 februarie, si va duce la scaderea dobanzii pentru facilitatea de creditare de la 9,75% la 9,5% pe an. Conducerea BNR justifica reducerea ratei dobanzii prin scaderea puternica a inflatiei, care se va inscrie in tinta in urmatorii doi ani, dar vede ca principale riscuri inflationiste actiunile Guvernului sau ale politicienilor. Prin aceasta decizie BNR urmareste sa impuna bancilor comerciale sa reduca dobanda la creditarea populatiei si statului.