Heirup marca USR. Legea care „să-i apere pe români” de scumpirile la energie, făcută pe genunchi

Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social atrag atenția că legea e scrisă cu picioarele, este inaplicabilă, creează discriminări, nu este clară, nu se precizează impactul bugetar, cum se va implementa ea și, mai mult, intră în conflict atât cu Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, cât și cu Constituția României. Consiliul Economic și Social descoperă, însă, că inițiatorii au propus, în expunerea de motive, măsuri care nu se regăsesc în textul legii transmise votului Parlamentului. Principalii doi inițiatori ai acestei inițiative sunt fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, și deputata USR Cristina Prună. Proiectul de lege a picat, pe 13 decembrie, la Senat. Comisiile raportoare ale Camerei Deputaților – for decizional – trebuie să finalizeze raportul până în data de 30 decembrie.

Pe scurt, proiectul de lege, denumit „pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale”, respins de Senat și aflat, până la finalul acestui an, în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, viza câteva puncte principale. Primul, că începând cu 1 noiembrie 2021 și până în 30 aprilie 2022, pentru livrarea de energie electrică și gaze către consumatorii finali se aplică o cotă de TVA de 5 la sută. Legea propusă mai prevede că, tot între 1 noiembrie 2021, articolul 358 din Codul Fiscal se abrogă, iar, în aceeași perioadă, contribuabilii care datorează impozit pe profit trimestrial și care suportă cheltuieli cu consumul de energie electrică și gaze naturale scad  50 de procente din cheltuielile suplimentare generate de creșterea de prețuri.

Nu în ultimul rând, în textul de lege se mai arată că energia electrică furnizată consumatorilor finali casnici este exceptată de la obligația de achiziție a certificatelor verzi.

Aviz favorabil, dar observațiile fac praf textul analizat

Buna intenție care rezidă din acest proiect de act normativ este, însă, anihilată de modul în care ea a fost redactată. În avizul favorabil, dar cu observații, emis la 22 noiembrie, Consiliul Legislativ atrage atenția că, în 1 noiembrie, s-a stabilit deja o schemă pentru plata facturilor aferente facturilor pentru curent electric și gaze naturale pentru mai multe categorii de consumatori finali (casnici, IMM-uri, cabinet medicale, persoane fizice autorizate sau unități de învățământ). Deși era obligația inițiatorilor de a solicita o informare din partea Guvernului, acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai mult. Consiliul Legislativ atrage atenția că proiectul de lege trebuia să prezinte o fișă financiară privind finanțele publice. Iar expunerea de motive nu conține nicio referire cu privire la impactul financiar asupra bugetului general consolidate.

De asemenea, documentul citat atrage atenția că în titlul propunerii legislative nu sunt respectate normele de tehnică legislativă. Spre exemplu, cu referire la „români, nu rezultă cu suficientă claritate dacă a fost avut în vedere clientul casnic sau au fost vizate și alte persoane fizice.

Paragraful și eroarea

Se mai arată că, în actul redactat, „titlul poate conduce la interpretarea că se instituie o inegalitate de tratament, contrară dispozițiilor articolului 18 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care <>”. Iar, întrucât se dispune ca soluțiile legislative prevăzute să fie aplicabile de la 1 noiembrie 2021, având în vedere momentul avizării, Consiliul Legislativ semnalează că „acestea nu respectă principiul neretroactivității legii, consacrat de articolul 15 din Constituție”.

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

Un alt viciu al propunerii USR este acela că nu este indicat ministerul care ar urma să elaboreze normele de aplicare ale acestei legi

CES: „Abrogarea accizei, menționată în expunerea de motive, dar care nu se regăsește în textul de lege”

La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil, tot la data de 22 noiembrie, propunerea legislativă a celor de la URS, însă observațiile pe care le-au adus devoalează modul în care a fost redactat textul legii, dar și textul expunerii de motive.

Astfel, CES arată că „măsura financiară propusă trebuie suportată echitabil între toți actorii din piață, nu să fie suportată doar de la buget”, Apoi, „se observă o insuficientă fundamentare și claritate în ceea ce privește impactul bugetar al măsurilor propuse, și anume cum va fi acesta acoperit”.

Mai departe, Consiliul Economic și Social semnalează că „fundamentările oferite pentru motivele creșterii prețurilor acordă o importanță disproporționată scumpirii certificatelor de emisii de carbon”, dar și că „abrogarea accizei este o propunere potrivită, menționată în expunerea de motive, dar care nu se regăsește în textul de lege” (VEZI FACSIMIL). De asemenea, susține CES, „nu e clar de ce se referă doar la cea pentru energia electrică, întrucât, pe timp de iarnă, gazul are un impact mult mai mare în buzunarul consumatorului casnic”.

Nu în cele din urmă, CES mai subliniază că „nu este suficient de clară metodologia de implementare a scutirii de la plata certificatelor verzi pentru consumatorii casnici”.

Trebuie menționat că acest proiect de lege este inițiat de 48 de senatori și deputați USR, printre care se numără și fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, dar și fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. Ex-liderul USR, deputatul Dan Barna, nu și-a pus semnătura pe această lege. În data de 13 decembrie, proiectul a picat, la vot, în Plenul Senatului. Pe 15 decembrie, el a ajuns la Camera Deputaților. Sunt patru comisii raportoare – Comisia Economică, Comisia de Buget, Comisia de Industrii și Comisia pentru Antreprenoriat – care au termen ca, până pe data de 30 decembrie, să depună raportul.