Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După toate demersurile pe care le-au făcut și anul acesta, hotelierii acuză autoritățile centrale și locale că doresc să mențină problemele din acest sector economic pentru păstrarea sistemului de șpăgi pe baza căruia funcționează activitățile economice de la malul mării, pentru că toți cei care vor să deschidă sezonul se lovesc de aceeași lipsă a autorizațiilor, fiind obligați să încalce legea. Hotelierii amintesc și de „șpaga de supraviețuire” menționată de fostul patron al Eurolines, fost vicepremier în Guvernul Bolojan, Dragoș Anastasiu.
FPTR anunță, într-un comunicat de presă, că actualul cadru normativ nu permite obținerea, în timp util, a autorizațiilor de construire sau de funcționare pe care trebuie să le emită autoritățile centrale și locale, inclusiv a certificatelor de clasificare pentru spațiile de cazare de pe litoral, astfel încât sezonul estival să se poată deschide la 1 mai 2026. Asociația patronală a reușit, anul acesta, să obțină colaborarea ministerului de resort pentru a organiza un eveniment pe litoral, în luna februarie, cu scopul de a pune la aceeași masă reprezentanții autorităților centrale și locale cu mediul de afaceri și cu presa, dar nici în urma acestui demers nu s-a modificat cadrul legislativ.
„De ani de zile, autoritatea publică centrală pentru turism refuză, din diferite motive, să modifice și să completeze legislația în domeniu, menținând reglementări ambigue și, în unele cazuri, contradictorii. În aceste condiții, membrii FPTR și o mare parte a altor unități de pe litoral au decis să deschidă sezonul estival la 1 mai și să își asume riscul de a suporta controale și amenzi pentru faptul că, din motive obiective, nu reușesc să obțină toate documentele necesare în timp util”, a anunțat FPTR.
În ultimii ani, sezonul estival s-a deschis în aceleași condiții pe litoral, iar după 1 mai, instituțiile se laudă cu numărul mare de controale și amenzi date celor pe care îi găsesc funcționând în ilegalitate. Un raport al Curții de Conturi din anul 2022 arată realitatea de pe litoralul românesc, rămasă aproape neschimbată până astăzi: în urma controalelor derulate în anul 2021, Curtea a constatat că doar 9.849 de firme funcționau legal, iar peste 20.000 funcționau fără autorizații, în localitățile de la malul mării.
Explicațiile pe care le dau patronii firmelor cu activitate pe litoral sunt aceleași: se solicită autorizații de construire și de funcționare, dar durează până la 3 luni obținerea lor, ceea ce înseamnă că firma fie va funcționa în ilegalitate, asumându-și amenzile, fie patronii renunță la afaceri, pentru că nu pot deschide la final de sezon. Cei mai afectați sunt oamenii de afaceri care vor să construiască baruri, terase și restaurante în zona plajelor, pentru că depind de licitațiile și atribuirile de la Apele Române. După ce câștigă licitația, urmează lupta cu autoritățile locale, pentru amenajarea spațiilor, obținerea autorizațiilor de construire pentru beach baruri și alte zone care țin de industria ospitalității, dar termenul de autorizare depășește 1 mai, uneori și 1 iunie, iar unii reușesc să obțină toate avizele și autorizațiile la finalul lunii iulie.
Statul menține „șpaga de supraviețuire” și amenzile
Puși în fața aceleiași situații, chiar dacă au încercat să forțeze autoritățile să țină cont de nevoia de a se deschide litoralul, cu toate avizele și autorizațiile necesare, la 1 mai 2026, hotelierii amintesc de o replică devenită celebră a fostului vicepremier Dragoș Anastasiu care a explicat cum se dă „șpaga de supraviețuire” în România.
„Nu putem să nu remarcăm că, prin această pasivitate a autorităților centrale și locale, afirmațiile unui coleg, specialist incontestabil în turism, care, de altfel, și-a dat demisia de onoare din Guvern, devin din nou de actualitate. Prin menținerea actelor normative ambigue și contradictorii se ajunge la situația în care «șpaga de supraviețuire» devine, în percepția operatorilor economici, singura soluție pentru continuarea activității. Această realitate nu este teoretică, ci are consecințe concrete în practică”, explică reprezentanții FPTR.
Legea construcțiilor nu s-a modificat pentru beach baruri
Hotelierii au cerut Ministerului Economiei să lanseze un proiect de modificare legislativă privind autorizațiile de construcții, pe Legea nr. 50/1991, astfel încât să se poată obține în timp mult mai scurt decât până acum acele autorizații pentru tot ce se construiește pe plajă, dar spun că s-au lovit de totala neimplicare a conducerii ministerului în promovarea acestor modificări legislative adaptate realităților din turism.
„Deși legea a fost modificată, aceste intervenții legislative nu au avut în vedere nevoile specifice ale turismului, în special în ceea ce privește amplasarea beach barurilor pe litoral. Modificările au vizat exclusiv construcțiile provizorii de pe plaje, cu suprafața de până la 12 mp, care beneficiază în prezent de un regim simplificat. În schimb, beach barurile, a căror dimensiune este, în mod obișnuit, cuprinsă între 30 și 45 mp, sunt supuse aceleiași proceduri birocratice aplicabile unei construcții permanente, fără a se ține cont de caracterul sezonier și temporar al acestora”, menționează reprezentanții FPTR, subliniind că rezultatul este previzibil: cei care vor avea de ales între a renunța la afaceri sau a construi și a funcționa în ilegalitate se vor adapta în continuare sistemului românesc, adică vor da șpăgi și vor plăti amenzi, în timp ce statul încurajează aceste practici.
Raziile instituțiilor de control se bazează pe lipsa autorizațiilor
Situația este repetitivă, în fiecare sezon estival: întârzieri în obținerea certificatelor de clasificare, blocaje administrative și crearea unui climat care lasă loc de interpretări subiective, la care se adaugă raziile de pe litoral ale ANAF, ANPC, DSP, DSV, ISU etc. - toate fiind comunicate instituțional, ca și cum patronii firmelor de pe litoral ar fi toți infractori. Această abordare afectează inclusiv percepția turiștilor în legătură cu litoralul românesc, la care se adaugă prețurile mărite de comercianți pentru a putea face față atacurilor instituționale permanente, astfel încât să nu intre direct în faliment, chiar de la începutul sezonului.
Hotelierii au încercat să explice reprezentanților instituțiilor de control și celor ai ministerului de resort că turiștii nu vin pentru betoane, blocuri de locuințe, supermarketuri sau proceduri administrative, ci vin pentru plaje, nisip, mare și soare, cerând același confort pe care îl au în destinațiile concurente - Bulgaria, Grecia, Turcia sau Egipt, pe care le aleg cei mai mulți turiști români mai ales pentru condițiile oferite pe plaje, inclusiv șezlonguri și umbrele incluse în prețul cazării la hoteluri și beach baruri.
„Acestea sunt elementele esențiale ale produsului turistic de litoral. În plus, marile structuri de primire turistică, cu funcțiuni de cazare, oferă gratuit șezlonguri și produse servite la beach baruri pentru turiștii cazați, contribuind direct la atractivitatea și competitivitatea destinației”, transmite FPTR.
Federația patronală a semnat un acord cu ministrul Economiei, Irineu Darău, cu implicarea secretarului de stat Laurențiu Gîdei, pe 11 februarie 2026, pentru colaborarea cu MEDAT pentru deschiderea sezonului estival 2026, la 1 mai. În baza protocolului, pentru prima dată în ultimii 10 ani, ar trebui să se implice direct în deschiderea sezonului estival specialiști din minister și autoritățile locale din județul Constanța, inclusiv cele cu funcțiuni de control, dar autoritățile locale din județul Constanța au amânat, pentru o dată necomunicată încă, întâlnirea programată pentru discuții pe 18 februarie, lăsând deschiderea litoralului sub semnul întrebării. Întâlnirea fusese convocată de președintele Consiliului Județean Constanța, dar inițial a fost anulată, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, însă nu s-a stabilit nici până astăzi o altă întâlnire.
În aceste condiții, FPTR se întreabă cine sabotează în continuare deschiderea în termeni legali a sezonului estival, spunând că nici conducerea MEDAT nu a solicitat reprogramarea întâlnirii pentru discuțiile dintre autorități și mediul de afaceri.
„Operatorii economici din turism nu solicită privilegii și nu cer derogări fictive sau arbitrare. Solicită un cadru legislativ coerent, predictibil și adaptat realității sezoniere a Litoralului. Doresc reguli clare, aplicabile și sincronizate cu calendarul real al sezonului estival. FPTR consideră că dacă sezonul estival 2026 începe la timp și în condiții optime, România câștigă mai mult decât din orice campanie de promovare”, transmite federația patronală a hotelierilor.
„Deținătorii de structuri turistice de pe Litoral au decis să respecte legea și să deschidă sezonul estival la 1 mai. Din păcate, cadrul normativ actual face imposibilă deschiderea în condiții legale a tuturor unităților din stațiuni.”
Comitetul Director al FPTR
Citește pe Antena3.ro
