După mai multe amânări, Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) promit că luna viitoare vor finaliza pro iec tul de lege privind redevenţele petroliere. Prin noul act normativ, Executivul vrea să schimbe filosofia de taxare a firme lor petroliere, dar acest lucru nu va duce şi la o creştere spectaculoasă a încasărilor bugetare, mergându-se, mai degrabă, pe varianta conservării lor.
Noul sistem de redevențe, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, va fi construit pe un mecanism format din taxa pe resursele naturale, un impozit pe profit generat de creșterea prețu-rilor pe piață și o serie de deduceri pentru investițiile realizate în domeniu. Până acum reprezentanţii Ministerului Finan-ţelor și cei ai ANRM au avut mai multe runde de discuţii cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). S-au făcut evaluări și simulari pentru a găsi un echilibru între atractivitate și un venit corespunzător pentru statul român. Concret, noile redevențe vor fi apli-cate doar pentru partea de exploatare (upstream). „La exploatările off-shore au acces doar cei cu tehnologii avansate și cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari pentru seismică. Vom introduce în proiectul de act normativ și mecanismele care să facă diferențiere între zonele clasice și cele grele din punctul de vedere al adâncimii, fie că sunt on-shore sau off-shore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decăt cel actual și să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă și unui criteriu de atractivitate”, a declarat Gheorghe Duţu, președintele ANRM.
Creşterea redevenţei, exclusă
Actualul sistem de redevențe practicat de România se situează la nivelul pieței europene, chiar un pic peste, în condiţiile în care resursele sunt în scădere, iar exploatarea în continuare a zăcămintelor necesită investiții foarte mari. Nivelul efectiv al redevențelor și impozitelor simi-lare, calculate ca procent din veniturile obţinute în cadrul activităţilor de explorare și producţie de ţiţei și gaze natu-rale, este în România de aproxi-mativ 13,9%, în timp ce media europeană este de 12,2%. Cu o producţie de mai puţin de 40 barili echivalent petrol (bep)/ sondă/zi, România se înca-drează între ţările cu productivi-tate scăzută pe sondă, alături de ţări precum Polonia, Franţa, Bulgaria, Lituania și Turcia. În aceste condiţii, nu se pune pro - blema unei majorări sub stan - țiale a redevențelor pe termen scurt.
O nouă licitație în acest an
Pentru zona de hidrocarburi, ANRM a anunţat că pregătește organizarea celei de-a XI-a runde de licitații în vederea concesionării unor perimetre. Deși nu a anunţat deocamdată care vor fi aceste perimetre, cu siguranţă că miza noii runde de licitaţii vor fi perimetre din platoul continental al Mării Negre.
De asemenea, noile redevenţe se vor aplica, cel mai probabil, doar acordurilor petroliere viitoare, deoarece acordurile existente au fost deja semnate și conţin clauze care includ redevenţele actuale, pe baza cărora companiile și-au facut planuri de afaceri pe 10-15 ani.