Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evaluările financiare anunțate săptămâna trecută – de agențiile de rating Fitch și Moody’s, de OECD și chiar de Consiliul Fiscal – arată că România a devenit una dintre cele mai riscante țări din estul Europei, cu deficite bugetare de peste 7% din Produsul Intern Brut (PIB) și cu scăderi economice de 5% până la 8%. Decalaje care, în cifre concrete, s-ar ridica la 75 de miliarde de lei, adică bugetele pe un an ale ministerelor mari, ca Educație, Sănătate și Transporturi la un loc. Toate acestea vin ca un duș rece peste prognozele optimiste ale Guvernului, care estimează un deficit bugetar de 6,7%, o scădere a economiei mai mică de 2% și chiar unele creșteri în sectoarele administrației publice. De menționat este că, în urma depunctării de la stabilă la negativă a perspectivei de rating, presiunile pe cursul valutar vor crește semnificativ exact când necesarul de finanțare va fi mai mare. Iar principalul factor de destabilizare a finanțelor publice, arătat cu degetul de toți evaluatorii, este majorarea pensiilor în ritmul preconizat de Executivul de la București.
,
Jurnalul vă prezintă, pe scurt, principalele prognoze ale evaluatorilor și argumentele acestora privind evoluția economică a României.
- Moody’s Investors Service se aşteaptă ca deficitul guvernamental al României să ajungă la 7,7% din PIB în 2020, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să crească la 43,7% până la finalul anului, de la 35,2% în 2019, ca rezultat al deteriorării echilibrului fiscal şi al declinului economiei de 5%.Vineri, Moody’s a înrăutăţit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă, şi a reconfirmat la nivelul „Baa3” ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală. Înrăutăţirea perspectivei de rating a României survine în urma deteriorării structurale a finanţelor publice, agravate de creşterea datoriilor pe termen lung, legate de reforma pensiilor din 2019. Ratingurile României ar putea fi retrogradate dacă agenţia ajunge la concluzia că soliditatea fiscală a ţării va continua să se deterioreze din punct de vedere structural, în timp ce dezechilibrele externe rămân la un nivel ridicat. În ultimă instanţă, această concluzie va reflecta probabil absenţa pe termen mediu a unui răspuns politic determinat şi eficient la dificultăţile structurale ale ţării.
- Fitch Ratings a prognozat că deficitul guvernamental al României se va agrava până la 8% din PIB în 2020, ca urmare a unei aşteptate scăderi a veniturilor în contextul pandemiei de COVID-19, urmând ca în 2021 să se reducă la 4,2% din PIB pe fondul revenirii activităţii economice.În paralel, Fitch a revizuit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă, pe fondul influenţelor răspândirii coronavirus asupra finanţelor publice în perioada următoare, dar a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.
- Organizația pentru Comerț și Dezvoltare în Europa (OECD) atenționează, într-o analiză asupra economiilor din estul continentului, că percepția riscului la plasamentele în obligațiuni este cea mai ridicată pentru România, întrucât spread-urile (diferența dintre prețul ofertei și prețul cererii) pe aceste titluri au crescut cu peste 67% de la începutul anului. A doua țară cu o creștere comparabilă a riscului de finanțare este Croația, unde spread-urile pe obligațiuni s-au majorat cu puțin peste 64%.
- Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este „foarte optimist” şi evaluează deficitul bugetar al anului curent la 7,3%-7,45% din PIB (față de 6,7% estimată de Executiv). Dar în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, „indicele ar putea depăşi 10% din PIB”, arată instituția de evaluare fiscală, în opinia sa publicată sâmbătă asupra proiectului de rectificare bugetară. „În condiţiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1% și 8,9% din PIB, considerând o contracţie de 4% - 6% a PIB real, ajungând până la 10,4% din PIB în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, de 8% - 9% în termeni reali”, susţine Consiliul Fiscal. „Este prudent şi necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracţie a PIB real plasată în intervalul 4% - 6%, şi un scenariu ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8% - 9%”, precizează instituția.
Citește pe Antena3.ro
Vești proaste și pentru orașe
Veștile proaste se referă nu doar la nivel național, ci și la nivel de orașe. Fitch Ratings a coborât perspectiva ratingurilor municipiilor Bucureşti, Braşov, Oradea şi Buzău, de la stabilă la negativă. Ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale acestor orașe a fost menținută la „BBB minus”.
Florin Cîțu acuză fosta guvernare
Confruntat cu acest val de evaluări negative, Ministerul Finanțelor alege să ne comunice că România a repurtat, de fapt, un succes. „Decizia de reconfirmare a ratingului de țară are la bază potențialul de creștere economică solidă al României, chiar și în contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2, precum și capacitatea instituțională moderată a statului român”, se arată într-un comunicat al MFP. În același registru, ministrul Florin Cîțu a lansat o declarație la fel de triumfalistă: „Anunțul Moody’s confirmă că prioritățile actuale ale Ministerului Finanțelor, respectiv adoptarea și implementarea măsurilor fiscal-bugetare pentru combaterea crizei COVID-19 și relansarea economică a României sunt corecte și responsabile”. Ulterior, oficialul a postat pe Facebook că efectele negative au fost generate de guvernarea anterioară. În opinia lui Florin Cîțu, agenția de rating Moody’s „spune două lucruri, și anume că finanțele României au fost administrate îngrozitor de prost în ultimii ani de guvernele socialiste și, totodată, că legea pensiilor a fost trecută prin Parlament de Ciolacu și PSD fără niciun fel de sursă de finanțare”.
Când va ajunge euro la 5 lei?
Organizația profesioniștilor în investiții CFA România a prognozat, în cel mai recent raport al său, o cotație de 4,9954 lei/euro la începutul lunii aprilie 2021. Dacă moneda europeană ar putea însă depăși mai devreme pragul de 5 lei, acest lucru „depinde de cât de mult se va prelungi criza medicală provocată de pandemia coronavirus”, a declarat, pentru Jurnalul, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. El crede că în funcție de evoluția economiei țării și luând în considerare experiențele anterioare, „există 30% probabilitate ca ratingul să coboare în următoarele 12 luni” și atunci pragul de 5 lei/euro ar putea fi trecut mai devreme. Codirlașu apreciază că în condiții normale, euro va atinge 5 lei „în jurul datei de 1 mai 2021 sau chiar după”.
Adrian Mitroi, profesor de economie comportamentală la ASE, consideră că „o cotație de 5 lei față de un euro puternic înseamnă de fapt 4,5 lei, iar 5 lei față de un euro depreciat înseamnă 5,5 lei. Totuși, din considerente de prag psihologic, BNR va garda cursul, îl va ține cu dinții sub 5 lei/euro. Dacă vorbim însă în termeni reali, acest 4,8 pe care îl avem acum este mult trecut peste 5”.
Categoria de rating „junk” (gunoi), în care România a fost catalogată în anii 2012-2014, presupune recomandarea de a nu investi în economia respectivă.
Tot mai multe voci atenționează că România este vulnerabilă în fața provocărilor crizei, dar Guvernul de la București preferă să le ignore
