x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Inflaţia a explodat în Europa de Est. La ce este bună?

0
13 Oct 2021 - 11:00
Inflaţia a explodat în Europa de Est. La ce este bună?


Un politician al omului de rând se va arăta adesea adversar al creşterilor de preţuri, dar dacă este la guvernare, el va iubi inflaţia, chiar dacă doar în secret.

Guvernele iubesc inflaţia mai ales dacă au deficite bugetare şi datorii mari în moneda locală. Inflaţia tinde să erodeze aceste deficite şi datorii, după cum scrie BBC. Apoi, când preţurile cresc, urcă şi încasările guvernelor din taxe precum TVA, chiar dacă economia frânează sau stagnează. Iar dacă oamenii capătă impresia că preţurile vor continua să crească, pot fi tentaţi să achiziţioneze mai mult acum, dând astfel un impuls suplimentar creşterii economice. Acestea sunt lucruri care ar ajuta un guvern pe timp de criză, când datoria creşte, bugetul este secătuit, iar economia are nevoie de orice fel de stimul poate primi.

Pentru companii, inflaţia poate fi problematică. Pe de o parte, dacă este vorba de importatori sau dacă firmele produc cu materie primă din import, produsele lor vor fi mai scumpe pe piaţa internă. Un bun sau serviciu care se scumpeşte îşi pierde din atractivitate.

Pe de altă parte, în teorie preţurile în creştere fac mai uşor pentru companii să majoreze salariile. De asemenea, inflaţia dă angajatorilor flexibilitate în a nu majora salariile atât de rapid cu cât urcă preţurile. Angajaţii primesc, totuşi, într-un fel sau altul măriri de lefuri.

Într-o lume cu inflaţie zero, unele companii ar putea simţi presiuni de a tăia salariile. Acest lucru nu ar fi bun pentru moral, recrutări şi productivitate. Însă în ultimul timp un factor nou a intervenit să perturbe matricea creşterilor salariale, mai ales în Europa de Est: penuria de forţă de muncă, acutizată pe măsură ce ţările s-au depopulat, în parte din cauza reducerii natalităţii, în parte din cauza migraţiei muncitorilor şi specialiştilor în Occident.

Pentru a face faţă concurenţei pentru forţa de lucru, companiile, dacă vor să rămână pe o anumită piaţă, sunt forţate să crească salariile, poate cu un ritm chiar peste viteza inflaţiei. Iar salariile mai mari sunt combustibil pentru inflaţie. Cu o astfel de problemă se confruntă în special Cehia. O inflaţie prea puternică nu este bună nici pentru economie şi nici pentru consumatori. Inflaţia înseamnă întotdeauna diminuarea valorii banului dacă ratele de dobândă sunt mai mici decât viteza de creştere a preţurilor. Acesta este cazul acum.

Deşi băncile centrale est-europene au scumpit creditul că să tempereze inflaţia, cea maghiară fiind cea mai agresivă în această direcţie, dobânzile la depozite sunt încă descurajatoare. Pentru cei care economisesc în monede est-europene, inflaţia, care vine la pachet cu deprecierea monedei, este ucigătoare. Cu cât creşterea preţurilor accelerează mai mult, cu atât se reduc şansele ca persoanele cu bani puşi deoparte că capete vreun beneficiu de pe urma lor.

În teorie, acest lucru este bun pentru economie deoarece îi forţează pe cei care ar vrea să facă economii să renunţe la acest lucru şi să cheltuiască. Din acest motiv BCE şi alte bănci centrale au împins dobânzile la depozite spre zero şi mai departe, în teritoriul negativ.

Banii circulă, lubrifiind rotiţele economiei, însă oamenii îşi pierd siguranţa financiară.

Expuşi sunt în primul rând cei care şi-au făcut planuri să iasă la pensie şi să trăiască din dobânzi şi rezerve. Inflaţia prea mare produce fenomenul de boom & bust în economie, creştere explozivă urmată de cădere, ceea ce în cele din urmă duce la anemie economică şi şomaj ridicat. În ceea ce priveşte creditele, la fel ca în cazul economiilor îndatorate, inflaţia reduce povara celui care s-a împrumutat în monedă locală dacă ratele sunt fixe.

Tehnic vorbind, există patru tipuri principale de inflaţie, scrie într-o explicaţie publicată de Financial Times Tony Thirlwall, profesor de ştiinţe economice la Universitatea din Kent. Există inflaţie creată doar de costuri (de creşteri salariale, spre exemplu), inflaţie structurală (cauzată de fluxul de resurse între sectoare, de penurii), inflaţie importată (din cauza scumpirii importurilor) şi inflaţie în care se reflectă cererea. Primul tip este clar nociv pentru economie deoarece erodează profiturile companiilor şi reduce investiţiile şi locurile de muncă. Inflaţia structurală poate fi preţul plătit pentru o economie dinamică. Creşterile de preţuri datorate penuriilor pot duce la crearea de spirale salarii-preţuri. Inflaţia importată reduce venitul real. Inflaţia care reflectă cererea, în schimb, este bună pentru creştere şi locuri de muncă şi stimulează investiţiile. Prin urmare, pentru unii inflaţia poate fi semn de prosperitate, iar pentru alţii un semnal de alarmă că ceva nu funcţionează bine în economie.

Pentru cele mai multe bănci centrale, nivelul optim al inflaţiei este de 2-2,5%. În actuala criză, marile bănci centrale evită să majoreze dobânzile doarece cred, sau lasă impresia, că inflaţia se datorează unor factori trecători precum penuriile. Însă până acum inflaţia s-a arătat mai persistentă decât s-a crezut iniţial. Iar cu rate de peste 5%, inflaţia din ţările est-europene este pentru bănci centrale cum este cea a Ungariei şi Cehiei cu mult peste cota de confort.

În Europa de Est, creşterile de preţuri sunt un subiect politic delicat mai ales când ating mâncarea, energia şi încălzirea deoarece aceste cheltuieli au cea mai mare pondere în veniturile populaţiei. Iar adesea linia dintre politic şi independenţa băncilor centrale a fost foarte subţire. În Ungaria, pe măsură ce se apropie de alegeri, premierul Viktor Orban promite bani pentru toată lumea. Cea mai recentă promisiune este că va da mai mulţi bani pensionarilor. Aceasta deşi guvernatorul băncii centrale, un fost prieten de-al premierului, a avertizat că bugetul riscă să nu poată face faţă cheltuielilor fără umflarea deficitului şi datoriei până la cote periculoase.

(sursa: Mediafax)

Citeşte mai multe despre:   inflaţie

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021

Arieratele bugetului general consolidat s-au redus cu peste 13% în august 2021
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 13,75% în luna august 2021, raportat la perioada anterioară, ajungând la 232,62 milioane de lei, arată datele Miinisterului Finanțelor. Datoriile ajunse...

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor

Inflația schimbă obiceiurile consumatorilor. Care sunt preferințele cumpărătorilor
Preţul a devenit un factor mai important în procesul de achiziţie, promoţiile şi mărcile private câştigă teren. Acest comportament de consum e tipic în perioadele de criză economică, când unii oameni îşi...

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare

BNR înăsprește condițiile de creditare la achizițiile imobiliare
BNR schimbă condiţiile de creditare. Avansul creşte de la 15% la 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, la 35% pentru cele în euro şi la 50% pentru cele în alte valute. Se modifică şi calculul...

Sistem de muncă hibrid pentru angajații unei importante bănci din România

Sistem de muncă hibrid pentru angajații unei importante bănci din România
A treia cea mai mare bancă după active din România se pregăteşte pentru un viitor al muncii hibrid, în care angajaţii vor putea lucra de acasă jumătate de săptămână, chiar dacă activează în...

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele

Fitch confirmă ratingul de ţară al României. Care sunt problemele
Fitch, cea mai mare agenţie de rating, a reconfirmat ratingul de ţară al României. Decizia reprezintă un semnal pentru România, a spus ministrul de Finanțe, Dan Vîlceanu. Agenţia de rating Fitch a...

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei

Afacerile românești în top. 4 companii, cele mai profitabile din sud-estul Europei
Cea mai profitabilă companie din sud-estul Europei este din România. Pe primele locuri în top se mai află alte trei companii românești. Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială din România după cifra...

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla

Dan Vîlceanu anunță majorarea alocațiilor și pensiilor. Când se va întâmpla
Alocațiile pentru copii vor crește cu 20% iar pensiile cu 6% din ianuarie 2022, a anunțat ministrul interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu. Totodată, datoria publică nu va depăși 50% din PIB până la...

România are sute de focare active de pestă porcină africană

România are sute de focare active de pestă porcină africană
România are 585 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 35 de judeţe şi în Capitală, arată ANSVSA. Dintre acestea, 20 sunt în exploatații comerciale și 3 în exploataţii...

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu

Scumpirile din energie. Ministerul Finanțelor monitorizeazã companiile din domeniu
Ministerul Finanțelor monitorizeazã firmele din domeniul energiei pentru a depista eventualele distorsiuni ale pieței în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. Ministrul Finanțelor, Dan...

Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. CNAIR a desemnat câștigătorul pentru zona de nord

Construcția Centurii Capitalei intră într-o nouă etapă. CNAIR a desemnat câștigătorul pentru zona de nord
Construcția Centurii București Nord, lotul 1, a fost câștigată de asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA Italia S.p.A.- RETTER Projectmanagement, transmite CNAIR. "Joi, 21.10.2021, a fost desemnat...

România, în blocaj total. De luni, șoferii vor lucra online

România, în blocaj total. De luni, șoferii vor lucra online
Galerie Foto Propunerea de a se vota în Parlament o lege organică prin care să se permită accesul la locul de muncă doar celor care au certificat verde ar bloca România începând de luni. Transportatorii de mărfuri și de...

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună

Certificatele verzi s-ar obține în cel puțin o lună
Galerie Foto Dacă ar începe vaccinarea astăzi, abia peste o lună ar putea avea certificatul verde primii angajați care ar alege să facă schema completă de vaccinare. Această problemă nu a fost luată în calcul de...

ANAF desfășoară controale la marii contribuabili pentru combaterea evaziunii fiscale

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală(ANAF) a demarat circa 100 de acţiuni de control la operatori economici pentru verificarea modului de conformare a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnalul...

România are unul dintre cele mai mari deficite guvernamentale din UE

Deși toate statele UE au avut deficit guverenamental în anul 2020, România se află pe primele locuri, cu 9,4% din PIB, arată Eurostat. Alte țări cu deficite mari sunt Spania 11% din PI), Grecia 10,1% din...

Cum să plătești în rate de Black Friday, direct în magazine?

Cum să plătești în rate de Black Friday, direct în magazine?
Conceptul de Black Friday, extrem de popular și în România, atrage an de an tot mai mulți comercianți și tot mai mulți clienți. În 2021, deja au apărut primele campanii de acest tip, în luna octombrie....
Serviciul de email marketing furnizat de