Repatrierea rezervelor de aur ale României ar costa de 10-20 de ori mai mult decât comisionul plătit Băncii Angliei pentru depozitarea lui acolo, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.
"Vom respecta legea, aşa cum a votat Parlamentul. Dar ne-am trimis punctul de vedere, şi la Guvern, şi la Parlament, şi am arătat adevăratele costuri ale repatrierii, pentru că în public s-au făcut multe afirmaţii şi s-au vânturat multe lucruri neadevărate. Şi despre costuri, şi despre aurul de la Londra, despre ce fac alte ţări. Încă o dată, spunem: nu am făcut nimic altceva decât au făcut şi alte ţări. Iar dacă ele şi-au repatriat o parte din aurul din străinătate, de la Londra sau New York, au ajuns cam la proporţia pe care o avem noi: 50% în ţară, 50% în străinătate", a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, costurile transportului sunt foarte mari, mai ales cele privind asigurarea.
"Ne costă mai mult decât comisionul rezonabil pe care îl cere Banca Angliei, dacă ţinem aurul acolo. Ne costă de vreo 10-20 de ori mai mult. Şi eu cred că ai noştri colegi de la direcţia de specialitate au fost chiar timizi în a spune toate costurile. Sunt costuri de asigurare foarte mari pentru orice transport de metale preţioase. Ne costă foarte mult transportul din mijlocul Londrei la Heathrow, dacă ar fi adus cu avionul", a precizat şeful băncii centrale.
Guvernatorul a refuzat să spună suma exactă, însă a precizat că aceasta depinde de anumite negocieri.
În final, Parlamentul va fi cel care va decide, a adăugat Isărescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pe data de 20 noiembrie, o cerere de reexaminare a legii iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae prin care se impune repatrierea rezervei de aur a Băncii Naţionale a României (BNR).
Şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care BNR trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
PNL şi USR au contestat această lege la Curtea Constituţională, însă sesizarea de neconstituţionalitate asupra actului normativ a fost respinsă.