x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jaf de milioane la RAAN. Valoarea unei investiţii s-a dublat din 2009 până în 2012, de la 163 la 341 de milioane de lei

4
Autor: Daniel Ionaşcu 14 Oct 2012 - 19:28
"Statul este un administrator prost", spune o vorbă celebră în lumea afacerilor. Iar sectorul energetic de stat este plin de astfel de "performanţe" de neegalat.

Un astfel de exemplu este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN). Societatea produce apă grea pentru reactoarele de la Cernavodă şi asigură încălzirea în municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Compania primeşte subvenţii grase din partea statului, însă asta nu o împiedică să producă datorii pe bandă rulantă şi nici să îşi bată joc de banul public.

Corpul de Control al Ministerului Economiei a descoperit cum o astfel de investiţie – "instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii" – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.

Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. Ministerul detaliază modul în care a avut loc jaful: "Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009.

Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei.
Din analiza actelor adiţionale ale contractului iniţial, ce au condus la dublarea valorii investiţiei, au fost descoperite o serie de nereguli grave", se arată într-un comunicat primit.

Minister furat cu schela şi cu ţeava
Corpul de Control notează că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, "o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale". Mai departe, tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, însă ministerul a constatat că preţul este de 50 de ori mai mare faţă de ofertele existente pe piaţă.

O ţevăraie înlocuită însumează 6.800 de metri liniari, iar ţeava aferentă a costat 5,7 milioane de lei, "rezultând un preţ unitar de 878 de lei pe metru de ţeavă, în condiţiile în care preţul mediu în piaţă este de aproape 4 ori mai mic", se arată în comunicatul Ministerului Economiei.

Supermacaraua

De asemenea, pentru înlocuirea a 300 de metri de ţeavă, RAAN a ajuns să plătească 23,2 milioane de lei, în condiţiile în care ţeava efectivă costa doar 263.933 de lei. Pe de o parte, cele 272 de bucăţi de ţeavă au costat 7,6 milioane de lei, rezultând un preţ de 27.985 de lei pe bucată, în condiţiile în care preţul mediu de pe piaţă este cuprins între 4.800 şi 5.000 de lei pe unitate. Desigur, şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei – totul pentru "numai" 3,54 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri. Şi s-a folosit, nu glumă: 4.477 de ore, echivalent de funcţionare nonstop timp de 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat şi ea 2,8 milioane de lei.

Mărirea staţiei de compresoare a necesitat şi ea sume uriaşe. Astfel, s-au cheltuit 6,6 milioane de lei fără TVA, din care materialele au costat 509.396 de lei, iar manopera 739.932 de lei. În schimb, schelele au costat 2,5 milioane de lei, iar macaraua alţi 1,39 milioane de lei, echivalent a 93 de zile de funcţionare nonstop.

De zece ori mai scump

În fine, lucrarea "montaj conducte în siloz" costa iniţial 1,53 milioane de lei. Însă o notă de fundamentare preciza că "sunt necesare cantităţi de lucrări suplimentare datorită modificării cotei de montaj a echipamentelor şi a poziţionării acestora conform tehnologiei de funcţionare a fiecărui echipament", ceea ce a dus la întocmirea unui act adiţional. S-au efectuat ulterior 22 de lucrări suplimentare, în valoare de 15 milioane de lei fără TVA, astfel că întregul ansamblu a reuşit să coste de zece ori mai mult.

Corpul de Control a extins verificările pentru identificarea responsabililor, urmând ca în funcţie de rezultat să fie sesizate organele abilitate ale statului. Din 2009 până în 2012, Ministerul Economiei a fost condus de democrat-liberalii Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. RAAN a avut anul trecut o cifră de afaceri de 715 milioane de lei şi un profit de 37,7 milioane de lei. Datoriile sunt însă de 667 de milioane de lei. În 2010, RAAN avea datorii de 120 de milioane de lei către Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). RAAN se află prinsă într-un lanţ toxic al datoriilor, urmând să îşi plătească propriile obligaţii pe măsură ce primeşte bani de la Nuclearelectrica.

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mișcare importantă pe piața financiară. BNR a redus dobânda cheie la 1,25% pe an

Mișcare importantă pe piața financiară. BNR a redus dobânda cheie la 1,25% pe an
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021. De...

4 pași pe care trebuie să îi parcurgi înainte de a închiria un autocar sau microbuz

4 pași pe care trebuie să îi parcurgi înainte de a închiria un autocar sau microbuz
Dorești să închiriezi un microbuz sau un autocar? Ai în față un eveniment interesant. Și tu, ca persoană modernă practică, încerci să faci șederea unui număr mare de invitați la sărbătoare...

Economia mondială se va redresa greu din cauza celui de-al doilea val al pandemiei

Economia mondială se va redresa greu din cauza celui de-al doilea val al pandemiei
Criza economică generată de pandemie a dus la pierderi de venituri și creșterea sărăciei, ceea ce va afecta revenirea financiară, potrivit Raportului de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare al...

Ce produse s-au scumpit cel mai mult în decembrie 2020

Ce produse s-au scumpit cel mai mult în decembrie 2020
Cele mai mari scumpiri au fost la cartofi, carburanți şi serviciile de transport aerian, în luna decembrie 2020, faţă de perioada precedentă. În schimb, au scăzut prețurile la energia termică,...

Cum pot folosi companiile banii obținuți din granturi

Cum pot folosi companiile banii obținuți din granturi
Beneficiarii de granturi pot folosi sumele de bani pentru acoperirea mai multor cheltuieli. Astfel, pot fi achitate impozite și taxe către bugetul de stat, inclusiv contribuțiile salariale, precum CAS și...

Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie 2020

Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie 2020
Cartofii, combustibilii și serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, față de luna noiembrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Pe de altă parte, sc

(P) Cum poți economisi bani folosind reduceri, vouchere și cupoane online

(P) Cum poți economisi bani folosind reduceri, vouchere și cupoane online
Criza sanitară și economică generată de pandemie a dus inițial la închiderea tuturor spațiilor comerciale considerate neesențiale și ulterior la recomandarea de a evita spațiile aglomerate, precum...

Inflația s-a situat la 2,1% în decembrie 2020. ALimentele s-au scumpit cu 3,24%

Inflația s-a situat la 2,1% în decembrie 2020. ALimentele s-au scumpit cu 3,24%
Inflația a fost de 2,1% pe an în luna decembrie 2020, dar mâncarea s-a scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar produsele nealimentare cu 1,01%, transmite Institutul Naţional de...

(P) Principalele tipuri de furtunuri industriale și stocul generos de la Tehnovest

(P) Principalele tipuri de furtunuri industriale și stocul generos de la Tehnovest
Un furtun de tip industrial este mai mult decât un furtun tipic. Astfel de furtunuri reprezintă inima unei operațiuni, funcționând ca niște căi de comunicare în mai mult domenii majore din ziua de astăzi....

Principalele motive pentru care să apelezi la un detectiv privat

Principalele motive pentru care să apelezi la un detectiv privat
Apelarea la un detectiv particular poate părea un lucru extraordinar pentru mulți dintre noi. Un termen pe care până nu demult l-am auzit folosit doar în filmele americane de acțiune devine astăzi din ce în ce ma...

Tendința de a trata toți angajații la fel

Tendința de a trata toți angajații la fel
Galerie Foto Noua viziune din domeniul Resurselor Umane redefinește „talentele”, dar și performanța, meritele și leadershipul. În ultimele decenii s-a vorbit foarte mult despre sistemul de „gestionare a talentelor”, pe...

Furnizorii, obligaţi să prezinte clientului cea mai bună ofertă

Furnizorii, obligaţi să prezinte clientului cea mai bună ofertă
Legea energiei se va modifica în această săptămână, iar furnizorii mari vor trimite cele mai bune oferte concurențiale clienților, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu (foto), la un post TV, în...

Germania se decarbonizează de 30 de ori mai rapid decât România

Germania se decarbonizează de 30 de ori mai rapid decât România
Sistemul energetic românesc este unul dintre cele mai poluante, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene acesta se decarbonizează rapid. Dacă în Germania, ţara cea mai industrializată din UE, emisiile...
Serviciul de email marketing furnizat de