x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Judeţ bogat, judeţ sărac. Feerie şi coşmar pentru bănci

0
Autor: Valentin Gros 27 Mar 2019 - 11:50
Judeţ bogat, judeţ sărac. Feerie şi coşmar pentru bănci megaflopp/Getty Images/iStockphoto Female hand putting pin money coins into white piggybank slot. Budgeting expenses concept. Making savings and effective investment concept. Future needs deposit


România pare o ţară “fărâmiţată” în zone bogate şi sărace, nu numai prin prisma veniturilor, ci şi după criteriul depozitelor bancare, în unele judeţe acestea fiind de peste 10 ori mai mari decât în altele. Capitala face o figură total aparte, cu cifre enorme faţă de provincie. Specialiştii consideră că aceste discrepanţe pot fi atenuate prin investiţii în infrastructură, care să genereze locuri de muncă pentru persoanele defavorizate social.

Românii din judeţele bogate pun deoparte mai mulţi bani decât cei din judeţele sărace, atât ca sume absolute, cât şi în raport cu veniturile, relevă o analiză realizată de Jurnalul.

Ca economii au fost luate în calcul depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare, în lei, efectuate de gospodăriile populaţiei, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru luna ianuarie 2019, iar gradul de economisire reprezintă raportul faţă de Produsul Intern Brut al judeţului respectiv, potrivit datelor pe 2018 ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Cei mai cheltuitori

Primele 10 judeţe cu cele mai voluminoase economii au şi grade de economisire mari, de peste 6,5%. Excepţie face Timiş, cu 4,5%. De altfel, acesta ocupă locul 2 pe ţară, după Bucureşti-Ilfov, în topul PIB-urilor, dar abia locul 8 la volumul economiilor.

Vecinii din Banat, cei din Caraş-Severin, nu se arată nici ei mari amatori de adunat bani la puşculiţă. Acest judeţ este al doilea din coadă la volumul depozitelor, şi singurul din Top 10 mici economii cu PIB mai mare de 10 miliarde de lei, având şi cel mai mic grad de economisire, de 3,2%, la egalitate cu Giurgiu, judeţul cu cele mai mici economii din România.

Judeţele din “topul de jos” au şi grade reduse de economisire, în general sub 6%, excepţiile fiind Covasna (7,9%), Sălaj (7,2%), Tulcea (6,9%).

Statistica dezvăluie diferenţe mari între judeţe, atât ca forţă financiară, cât şi la disponibilitatea de a strânge bani albi pentru zile negre. Cluj are un PIB de aproape 5 ori mai mare, dar şi depozite bancare de peste 13 ori mai mari decât Giurgiu. Aici intervine însă şi decalajul de populaţie. Cluj are 690.000 de locuitori, astfel că depăşeşte de peste 2,5 ori Giurgiu (265.000 de locuitori).

Totodată, Cluj are cel mai mare grad de economisire dintre cele 20 de judeţe luate în studiu (9,2%), urmat de judeţul limitrof Mureş (8,6%) şi de Argeş (8,5%).

Planeta Bucureşti

Dacă între diferitele zone din provincie se cască diferenţe mari, municipiul Bucureşti pare, pur şi simplu, “o altă planetă”.

Cu o populaţie de peste 2 milioane de locuitori (cât mai multe judeţe la un loc), Capitala are economii de peste 20 miliarde de lei, de peste 5 ori mai mult decât locul 2, Cluj, şi un PIB de peste 250 miliarde de lei, de asemenea de peste 5 ori mai mult decât locul 2 la acest capitol, Timiş.

Depozitele au crescut în februarie

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au însumat 121,7 miliarde de lei în februarie 2019, în creştere cu 0,7% faţă de ianuarie şi cu 6,8% (2,9% în termeni reali) comparativ cu februarie 2018, potrivit datelor BNR.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au fost, la 28 februarie 2019, în valoare de 81,6 miliarde de lei, cu 1,1% (0,3% în termeni reali) mai voluminoase decât în ianuarie. Exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1%.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 19,7% faţă de 28 februarie 2018. Exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 17,7%.

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au totalizat 333,3 miliarde de lei în februarie 2019, cu 0,6% mai mult decât în ianuarie şi cu 9,1% (5,1% în termeni reali) mai mult decât în luna februarie 2018.

Nevoia de investiţii

“Diferenţele mari de economisire între judeţe sau între regiuni reliefează diferenţele dintre veniturile obţinute”, ne-a declarat Adrian Codirlaşu, preşedintele organizaţiei profesionale de analiză financiară CFA România. Pentru ca aceste discrepanţe să fie micşorate, el crede că “este nevoie de investiţii publice în zonele mai slab dezvoltate”, de exemplu în infrastructură, pentru că “acestea vor atrage investitorii privaţi”, care vor da de lucru oamenilor din acele zone. “Şi la nivelul UE constatăm asemenea decalaje. Există bani europeni destinaţi special în această direcţie, de reducere a diferenţelor”, a mai spus Codirlaşu.

Top 10 cele mai mari economii

Nr. crt.

Judeţul

Economii

(milioane lei)

PIB

(milioane lei)

Grad economisire

  1

Bucureşti-Ilfov

20.268,9

254.625

7,9%

  2

Cluj

  3.901,7

  42.354

9,2%

  3

Constanţa

  2.567,9

  43.958

5,8%

  4

Prahova

  2.438,6

  37.234

6,5%

  5

Argeş

  2.212,4

  25.932

8,5%

  6

Braşov

  2.209,3

  30.966

7,1%

  7

Iaşi

  2.071,5

  28.793

7,2%

  8

Timiş

  2.036,5

  44.702

4,5%

  9

Dolj

  1.943,6

  26.216

7,4%

10

Mureş

  1.755,0

  20.469

8,6%

Surse: BNR, CNSP

Top 10 cele mai mici economii

Nr. crt.

Judeţul

Economii

(milioane lei)

PIB

(milioane lei)

Grad economisire

  1

Giurgiu

291,0

  8.997

3,2%

  2

Caraş-Severin

322,0

10.070

3,2%

  3

Mehedinţi

419,8

  7.143

5,9%

  4

Călăraşi

497,7

  9.022

5,5%

  5

Ialomiţa

505,3

  9.186

5,5%

  6

Botoşani

514,2

  9.386

5,5%

  7

Tulcea

519,3

  7.566

6,9%

  8

Covasna

531,5

  6.695

7,9%

  9

Teleorman

539,8

  9.677

5,6%

10

Sălaj

589,6

  8.124

7,2%

Surse: BNR, CNSP

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Creștere spectaculoasă a capitalului românesc în start-up-uri

Creștere spectaculoasă a capitalului românesc în start-up-uri
În plină pandemie de coronavirus, start-up-urile românești au atras cu 59% mai mult capital autohton în 2020, raportat la anul anterior, potrivit analizei Romanian Venture Report 2020, publicată How...

Unitatea 1 CNEE Cernavodă va fi oprită pe 23 ianuarie 2021

Unitatea 1 CNEE Cernavodă va fi oprită pe 23 ianuarie 2021
Unitatea 1 CNE Cernavodă va fi oprită controlat pe 23 ianuarie 2021 pentru lucrări de reparații, provocate de o defecțiune la circuitul tehnologic, transmite Nuclearelectrica (SNN). Manevrele de reducere a...

Majoritatea angajaților vor un loc de muncă aproape de casă

Majoritatea angajaților vor un loc de muncă aproape de casă
Peste 65% dintre angajați vor un loc de muncă aproape de locuință. Totodată, 41% vor ca tehnologiile din spațiile de birouri să fie mai sigure pentru sănătate, iar 51% acordă importanță măsurilor sanitare,...

Primul atelier de cold brew și craft soda din România

Primul atelier de cold brew și craft soda din România
Galerie Foto Piața băuturilor artizanale din România s-a extins și îmbunătățit în ultimii ani, tot mai mulți oameni căutând gusturi și arome rafinate pentru o stare de bine. Deși pandemia a afectat numeroase afaceri,...

Construcții împotmolite. Ultimul loc din UE

Construcții împotmolite. Ultimul loc din UE
Sectorul construcțiilor a încheiat luna noiembrie 2020 cu rezultate slabe, dar aceasta după o perioadă destul de îndelungată de creșteri accelerate. Specialiștii din domeniu arată că una dintre cauzele...

Pandemia ne-a răsturnat obiceiurile de consum

Pandemia ne-a răsturnat obiceiurile de consum
Criza COVID-19 a făcut ca evoluția afacerilor din comerțul cu ridicata să fie mult mai slabă, după cum arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În anul pandemiei, aceste afaceri au...

Vești bune pentru șoferi. Polițele RCA vor fi decontate direct

Vești bune pentru șoferi. Polițele RCA vor fi decontate direct
Polițele RCA ar putea fi decontate direct, această clauză devenind obligatorie la cumpărare, ceea ce va duce la creșterea prețului. Această schimbare îi va liniști însă pe șoferi, nemulțumiți de faptul...

Schimbări importante în noile contracte de energie electrică. Clienții vor primi acasă un formular

Schimbări importante în noile contracte de energie electrică. Clienții vor primi acasă un formular
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat noi schimbări în procesul de contractare şi informare cu privire la ofertele furnizorilor de energie electrică, astfel încât clientul final să...

Cum utilizaţi comparatorul de oferte al ANRE

Cum utilizaţi comparatorul de oferte al ANRE
Dacă doriţi să comparaţi ofertele furnizorilor în piaţa concurenţială, ANRE vă pune la dispoziţie un comparator de oferte pe care îl găsiţi pe site-ul Autorităţii la adresa www.anre.ro. După ce accesaţi...

Cine sunt ofertanții prețurilor de chilipir pentru curentul casnic

Cine sunt ofertanții prețurilor de chilipir pentru curentul casnic
Există un „Top 5” al companiilor care furnizează electricitate și care, conform ofertelor vehiculate oficial, ar putea pune la dispoziția consumatorilor cele mai avantajoase oferte, din punctul de vedere al...

Bilanțul primilor ani de liberalizare a pieței de energie: 75% dintre clienții Enel au deja contracte concurențiale, potrivite nevoilor acestora

Bilanțul primilor ani de liberalizare a pieței de energie: 75% dintre clienții Enel au deja contracte concurențiale, potrivite nevoilor acestora
La 1 ianuarie 2021, momentul liberalizării totale a pieței de energie electrică, România avea, potrivit datelor oficiale, aproape 2,9 milioane de consumatori casnici cu contracte de furnizare la prețuri...

Consiliul Concurenţei se concentrează pe monitorizarea pieţei

Consiliul Concurenţei se concentrează pe monitorizarea pieţei
Sectorul energiei electrice și cel al gazelor naturale sunt domenii prioritare, pe care Consiliul Concurenţei le monitorizează cu atenție, având în vedere impactul pe care îl are asupra populației procesul de...

O liberalizare ratată: Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic

O liberalizare ratată: Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic
Galerie Foto După tensiunile create de modul haotic în care a fost gestionat procesul de liberalizare a pieţei de energie, Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) încearcă acum să calmeze clienţii...

Bunăvoinţa furnizorilor şi false aşteptări pentru clienţi

Bunăvoinţa furnizorilor şi false aşteptări pentru clienţi
Galerie Foto Ministrul Energiei, Virgil Popescu, se declară şi el nemulţumit de actuala situaţie şi spune că a fost prelungită perioada în care poate fi schimbat contractul de furnizare. Deşi recunoaşte că cei care nu...

Ofertele marilor furnizori de energie pentru piaţa concurenţială

Ofertele marilor furnizori de energie pentru piaţa concurenţială
Galerie Foto Pentru a vă alege contractul în piaţa concurenţială care vi se potriveşte cel mai bine consumului dumneavoastră trebuie să vă înarmaţi cu răbdare şi să consultaţi ofertele cât mai multor furnizori....
Serviciul de email marketing furnizat de