x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Litoralul, fără plajă în 22 de ani

Litoralul, fără plajă în 22 de ani

de Elena Stan    |    31 Mai 2010   •   00:00
Litoralul, fără plajă în 22 de ani

Plaja românească este pe cale de dispariţie. Dacă autorităţile nu intervin cât mai repede, peste 22 de ani vom mai avea doar o bucată mică de plajă. "Există studii care arată că în ultimii 35 de ani au dispărut 2.400 de hectare de plajă, iar dacă nu se intervine cât mai repede, peste 22 de ani România va rămâne cu foarte puţină zonă costieră", a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor (MMP).

Zona costieră a României are o lungime de 244 de kilometri şi se află în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, din subordinea MMP. Potrivit unui studiu realizat în 2004 de specialişti ai Direcţiei Apele Române Dobrogea-Litoral, retragerea medie a falezelor este estimată la aproximativ jumătate de metru pe an, procesul fiind intermitent, iar cordoanele litorale se caracterizează printr-un deficit sedimentar accentuat, ceea ce duce la o eroziune continuă a acestora.

Valurile şi curenţii marini joacă un rol important în procesul de eroziune costieră, potrivit specialiştilor. La acestea se adaugă îndepărtarea materialului de pe plajă în mod legal sau mai puţin legal (utilizarea nisipului în construcţii, folosirea materialului cochilifer de pe plajă la producerea industrială a hranei pentru animale etc.).

În aproape zece ani, plaja din dreptul Taberei Internaţionale Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordică a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, iar în câţiva ani plaja Venus-Saturn s-a retras cu 36 de metri. Specialiştii au apreciat că, din cauza schimbărilor climatice globale şi a ridicării generale a nivelului mării, precum şi a condiţiilor geo-ecologice regionale pe termen mediu, procesul de eroziune a litoralului românesc va fi cel puţin la fel de activ ca în ultimele două decenii.

Potrivit specialiştilor de mediu, pe ansamblul litoralului românesc se apreciază că România pierde aproximativ 83 de hectare pe an din teritoriul naţional, impactul major manifestându-se asupra plajelor turistice. Aceste procese de eroziune au dus la situaţia în care zone de plaje care iniţial au avut lungimi de zeci de metri au fost reduse la câţiva metri sau au fost complet distruse, în unele zone apa mării ajungând la fundaţia unor construcţii hoteliere.

Specialiştii consideră că printre cauzele care au condus la producerea acestui fenomen se numără scăderea cantităţii de aluviuni descărcate în Marea Neagră, ca urmare a amenajărilor hidrotehnice realizate în bazinul Dunării, pe fluviu şi în delta acestuia, precum şi devierea sedimentelor transportate în lungul ţărmului, ca urmare a unor modificări ale curenţilor marini, cauzate de construcţiile portuare şi de cele situate de-a lungul coastei.

Ministerul Mediului spune că sunt fonduri pentru refacerea costieră, dar până acum nu au fost accesate. "Ne aflăm în mare întârziere, deşi există fonduri aprobate încă din 2007, în cadrul POS Mediu, pentru proiecte de refacere a acestei zone. La sfârşitul lunii aprilie am semnat un ordin privind aplicaţia de finanţare pentru a pregăti proiectul de investiţii «Reducerea Eroziunii Costiere» din cadrul Axei 5, domeniul de intervenţie 2. Pentru acest domeniu de intervenţie sunt alocate 134 de milioane de euro, din care contribuţia UE reprezintă circa 114 milioane de euro", a mai spus Borbely.


Mamaia şi Eforie Nord, în pericol
Lucrările de protecţie şi reabilitare a întregii zone costiere sunt estimate la 316 milioane de euro, potrivit unui studiu, finanţat în întregime de Guvernul japonez prin JICA, realizat în perioada 2005-2007. Trebuie intervenit cu prioritate în zonele Mamaia Sud şi Eforie Nord. Lucrările ce urmau a fi realizate constau în reabilitarea celor 1.500 de metri de diguri, aducerea a 3,2 milioane de metri cubi de nisip, realizarea a 6.700 de metri de jetele (dig de secţiune mică, construit la gura unui fluviu) şi epiuri (dig de piatră sau nuiele), precum şi realizarea unor recifi articifiali (stânci).

Conform proiectului Romanian Coasterosion, întocmit de Black& Witch - SUA, o soluţie de succes în combaterea eroziunii costiere constă în suplimentarea cantităţii de nisip disponibilă în curentul care asigură transportul de-a lungul coastei şi astfel să fie asigurat materialul necesar depunerii şi reabilitării plajelor. Au fost identificate două soluţii antierozionale: transportul nisipului de la Sulina la Sfântu Gheorghe şi renisiparea plajei de la Portiţa de la Periboina.

×