Lovitură de palat la Fondul Proprietatea

Nici nu s-a uscat cerneala pe acte după alegerea în timpul săptămânii trecute a Franklin Templeton ca administrator la Fondul Proprietatea, că autorităţile s-au gândit că listarea la Bursă se poate face şi fără un administrator de renume internaţional, cu actuala conducere dâmboviţeană.

Mircea Ursache (foto), preşedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea, a anunţat ieri că va solicita Guvernului să nu dea mandat pentru încheierea contractului cu Franklin Templeton, argumentând că suma ce va fi plătită companiei, de 19,6 milioane de euro pe an, este mult prea mare faţă de actualele cheltuieli de administrare. "Astăzi, la Fondul Proprietatea, cheltuielile cu salariile şi indemnizaţiile sunt 5,25 milioane de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro). Nu îşi poate permite nimeni să crească cheltuielile de 16 ori de la 1,5 milioane de euro la 19,6 milioane de euro", a spus Ursache. Ursache a spus că doreşte să se elimine total funcţia de administrator şi a spus că listarea FP pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) se poate realiza cu actuala conducere în acest an. "Cel puţin pentru 2009 nu e oportună selecţia unui administrator", a spus Ursache. Şeful Consiliului de Supraveghere al FP a spus că ierarhizarea poate fi păstrată, iar normele de preţ renegociate, urmând ca discuţia să fie reluată când economia va reveni pe un trend ascendent. El a adăugat că singura fundamentare a propunerii este cea economică, argumentând că 30% din profit va fi mâncat de cheltuieli de administrare.

SCANDAL ŞI PROCESE PIERDUTE
Nesemnarea contractului cu Franklin Templeton ar crea prejudicii enorme acţionarilor privaţi, care vor da statul în judecată pentru a obţine despăgubirile în bani, a declarat ieri Corin Trandafir, membru al Consiliului de Supraveghere din partea acţionarilor minoritari. Trandafir reprezintă cei mai mari acţionari privaţi ai FP, familiile Malaxa şi Auschnit. Alegerea unui administrator privat de reputaţie internaţională a fost un criteriu introdus încă de la înfiinţarea Fondului  în 2005, dar procesul efectiv de selecţie a început abia în 2007.

SIF-UL AVAS S-A ÎMPOTMOLIT
Înfiinţarea Societăţii de Investiţii Financiare (SIF) prin care AVAS vrea să vândă pachetele minoritare de acţiuni din portofoliul instituţiei este mai grea decât s-a estimat. Dacă în luna februarie, Ursache, care este şi preşedintele AVAS, anunţa că SIF-ul AVAS va fi listat la bursă în trei luni, ieri, preşedintele AVAS a fost mai reticent şi a spus că va fi funcţional în acest an, dar că listarea va veni mai târziu. Acesta va fi un fond închis de investiţii atipic, ce se încadrează în categoria altor organisme de plasamente. El a precizat pentru Jurnalul Naţional că, pe piaţa de capital, SIF-ul va putea face schimburi de acţiuni cu celelalte SIF-uri sau companii dornice şi că s-ar putea capitaliza prin emisiunea de acţiuni, urmând să folosească apoi banii pentru crearea unui portofoliu de investiţii. Acesta va administra pachetele mi-noritare la cele 336 de companii. AVAS are costuri foarte mari pentru administrarea pachetelor şi dividendele încasate sunt foarte mici, situându-se la 876.000 de lei în 2007, din care au fost virate 571.000 de lei. La momentul actual, dacă AVAS vrea să vândă un pachet minoritar de acţiuni, trebuie să organizeze licitaţie, procedură care durează. Fondul va fi administrat de AVAS şi va avea o structură de conducere executivă, cu un Consiliu de supraveghere.