Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In Italia sunt mancare nationala. La noi sunt cumparate pentru ca sunt ieftine.
Romanii mananca tot mai multe paste fainoase, consumul crescand de la 1,97 kilograme anual in 2000, la 2,77 kilograme in 2003.FLORINA ZAINESCU
Spaghete, macaroane, spirale, melcisori. Cu sos de rosii, cu branza sau cu lapte. In ultimul timp romanii par a fi prins gustul pastelor fainoase. Astfel ca, de la 1,97 kilograme de paste cat a mancat, in medie, un conational al nostru, in 2000, consumul a crescut, anul trecut, la 2,77 kilograme pe cap de locuitor. Iar din 2014, in stomacul fiecaruia dintre locuitorii plaiurilor mioritice va ajunge, anual, o cantitate de circa 10 kilograme de paste fainoase, dupa cum estimeaza Ion Raducan, presedintele unuia dintre cei mai mari producatori autohtoni din domeniu.
Mancarea saracului
"Romanul mananca spaghete pentru ca sunt ieftine", motiveaza Raducan cresterea consumului. Dar si aparitia pe piata autohtona a diverselor sosuri si a ingredientelor speciale pentru prepararea pastelor si-a pus amprenta asupra evolutiei pozitive a consumului. "In plus, romanul a invatat sa manance, sa incerce preparate si retete noi, si asta a fost in avantajul nostru", a declarat Ion Raducan. "Incet-incet pastele vor capata ponderea pe care o merita in consum, cu ceva mai multa publicitate si cu un consumator constient ca pastele nu ingrasa", a adaugat acesta.
Exporturi mai mari decat importurile
Citește pe Antena3.ro
Tendinta de crestere a consumului i-a determinat pe producatorii din acest sector sa ofere mai multa marfa pe piata. Astfel, daca in 2001 pe portile fabricilor autohtone au iesit 45.000 de tone de paste fainoase, in 2002 productia s-a majorat la 50.000 de tone. Anul trecut, "recolta" de paste romanesti a atins 52.000 de tone. Sarguinta producatorilor a facut ca importurile de paste fainoase din alte tari, in special Italia, sa scada de la 2.314 tone in 2001, la 1.968 tone in 2002, respectiv 1.684 in 2003. In acelasi timp, exporturile romanesti de astfel de produse au crescut simtitor: 272,2 tone in 2001, 1.896 tone in 2002 si 5.653 tone in 2003. Principalele destinatii de export au fost, in 2003, Angola (1.216 tone), Republica Moldova (890 tone), Senegal (538 tone), Congo (502 tone) si Mauritania (416 tone).
Paste care nu ingrasa
"Pastele constituie o alimentatie hranitoare si care nu ingrasa", sustine Ion Raducan. De aceeasi parere este si profesorul Gheorghe Mecinicopschi, directorul Institutului de Studii Alimentare, cu precizarea ca este vorba de acele produse fabricate din grau tare (durum). "Acestea contin o cantitate mai mare de proteine si mai putin amidon. Iar amidonul este cel care ingrasa", explica Mecinicopschi. Dar si modul in care sunt preparate pastele fainoase isi pune amprenta asupra siluetei consumatorului. Spaghetele sau macaroanele se gatesc prin fierbere, cu un strop de ulei, nu la cuptor, in combinatie cu branzeturi. "Si nu se mananca cu paine sau in cantitati industriale!", a tinut sa sublinieze Raducan.
Cat mananca altii
Daca vom ajunge intr-adevar la un consum de 10 kilograme de paste pe cap de locuitor anual, ne vom bate la infulecat spaghete cu greii Europei. Italienii sunt cei mai mari iubitori de spaghete din lume, fiecare "macaronar" ingurgitand, anual, 27 de kilograme. In top se situeaza si spaniolii si francezii care consuma, in fiecare an, circa 10-12 kilograme de paste de caciula. Si nemtii sunt mari consumatori de spaghete si taietei, in stomacul lor ajungand, anual, 8-10 kilograme de astfel de produse.
