Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pierzi şi câştigi! Acesta este numele unui nou joc, inventat de CFR Infrastructură. Un contract de 1,35 miliarde de lei stă blocat de mai bine de un an şi riscă să fie câştigat, prin tertipuri judecătoreşti, de o asociere care a fost descalificată în două rânduri.
Despre ce este vorba? În data de 2 iulie 2011, CFR Infrastructură publică în sistemul electronic de achiziţii publice un anunţ privind o serie de lucrări şi instalaţii pe tronsonul Simeria – Vinţu de Jos. Acesta face parte din Tronsonul IV paneuropean, iar investiţia, estimată de autorităţi la 1,418 miliarde de lei, se face atât cu bani europeni (85%), cât şi de la bugetul de stat (15%).
La licitaţie îşi fac apariţia patru asocieri. Swietellski – Strabag – Alstom – Arcadia – Euro Construct – Transferoviar Group licitează 1,35 miliarde de lei şi câştigă, promiţând realizarea lucrărilor în 30 de luni. Ofertanţii reuniţi în asocierea PORR Bau GmbH – WIEBEGmbH & CoKG – Hochtief Solutions sunt scoşi din start de pe listă, deoarece oferta de 1,57 miliarde de lei a depăşit valoarea estimată. Consorţiul OHL – OHS ZS – Confort a oferit 1,27 miliarde de lei, însă a fost respins, pe motiv că nu a avut cifra de afaceri minimă cerută. Ceea ce ne duce în final la asocierea dintre FCC Construccion – Alpine – Azvi -– Straco. Ei bine, aceasta a oferit 1,25 miliarde de lei pentru lucrările respective. Comisia de atribuire descalifică oferta din cauză că asocierea depune noi documente ce se doresc a înlocui oferta iniţială, ceea ce ar genera tratament inegal. Mai exact, prin răspunsul la clarificări, a fost modificată oferta financiară. De asemenea, subcontractorul Siemens România depune o declaraţie de susţinere tehnică, dar nu-şi asumă răspunderea.
Contestaţii pe bandă
Circul abia acum începe. FCC Construccion, în calitate de lider al consorţiului, contestă rezultatul atribuirii. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) intră şi ea în joc şi argumentează că oferta FCC nu este conformă. Iată ce se specifică într-un document ANRMAP din octombrie 2011, semnat de preşedinta de atunci a instituţiei, Cristina Trăilă. “Din datele anexate, rezultă că ofertantul a cărui ofertă a fost respinsă ca neconformă a precizat iniţial că procentul respectiv este de maximum 5%, ulterior modificându-l, la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante, în maximum 10%, pentru ca, mai târziu, să revină, printr-o clarificare la procentul iniţial, de maximum 5%”.
Mai departe, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) admite că s-a modificat oferta, însă dă dreptate FCC, pe motiv că CFR avea datoria de a avertiza compania de consecinţele produse. FCC a argumentat că exact autoritatea contractantă i-a cerut această modificare şi a depus un document greşit, dar pe care l-a corectat. Asocierea condusă de Swietellski intervine şi ea în proces şi argumentează că dacă CFR ar fi prezentat un act în care să se treacă denumirea unui anumit câştigător sau un anumit preţ, acesta nu ar fi fost agreat. Pe româneşte, nu vrei, nu semnezi!
Câştigător prin “bună-credinţă”
În schimb, CNSC dă dreptate pentru asocierea condusă de FCC, motivând prin principiul “bunei-credinţe”. Mai exact: dacă CFR a provocat neînţelegerea cerând noi date, atunci n-ar trebui ca oferta să fie descalificată.
Din nou, Swietellski intră în joc şi face plângere la Curtea de Apel Bucureşti. Aceasta respinge însă plângerea, pe motiv că firma în cauză nu are calitate procesuală, fără a se judeca pe fond. CFR a rămas în bloc-starturi şi nu a mai contestat decizia CNSC. Altfel spus: dacă CFR, care este autoritatea contractantă, s-a mulţumit cu rezolvarea dată de CNSC, atunci contracandidatul nu are de ce să se plângă.
Alimentarea: uite-o, nu-i
Ceea ce ne duce la a doua rundă. Ca urmare a evaluării din 21 martie 2012, oferta FCC este din nou respinsă, pe motiv că prin răspunsurile date la clarificări nu au fost oferite informaţii concludente cu privire la sursa şi structura unora dintre elementele esenţiale ale părţii tehnice, precum şinele şi energoalimentarea. Asocierea condusă de FCC indică iniţial în privinţa energoalimentării o serie de pagini din metodologia de lucru (141-150). Căutând în locul indicat, experţii nu au găsit nimic care să descrie astfel de lucrări, astfel că au consemnat lipsa informaţiei. Însă FCC se autosesizează şi depune în documentele ulterioare şi răspunsurile respective.
Mai mult, aici din nou se revizuieşte oferta, dar în privinţa duratei: 30 de luni, faţă de 32 de luni rezultate din oferta tehnică. ANRMAP răspunde din nou către CFR că “o modificare a termenului de realizare nu poate fi considerată abatere tehnică minoră, cu atât mai mult cu cât, astfel cum menţionaţi, punctajul obţinut la factorul de evaluare, în funcţie de acest termen, modifică clasamentul”. Şi aşa ajungem pentru a doua oară la CNSC. La rândul său, instituţia spune că neindicarea sursei materialelor... n-ar fi aşa de importantă, încât să justifice respingerea.
UCVAP vede discriminări
Ulterior, un document al UCVAP, unitatea pentru verificarea achiziţiilor publice din cadrul Ministerului de Finanţe, arată negru pe alb că “nu s-a respectat unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, (...) respectiv tratamentul egal”. Adică pentru Swietellski evaluarea s-a făcut cu o măsură, iar pentru FCC cu alta. Dacă în cazul asocierii câştigătoare răspunsurile cerute la clarificări au fost considerate drept completări, în cazul FCC, acestea au fost categorisite de natură a modifica propunerea tehnică.
În concluzie, Swietellski se plânge că acum ar putea pierde contractul şi a înaintat memorii către premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Florin Georgescu. Ziarul Puterea a scris recent că CFR s-a hotărât să semneze contractul cu FCC, însă anunţul nu a fost făcut oficial.
Pe de altă parte, consorţiul Swietelsky – Strabag – Alstom – Ardaca – Euro Construct – Transferoviar Grup e hotărât să sesizeze Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF).
De realizarea acestui contract depinde reabilitarea căii ferate Braşov – Simeria, care în final ar fi permis ca trenurile să circule cu viteza de 160 km/h. Între timp, proiectul este întârziat de un an, trenurile se mişcă în ritm de căruţă mecanică şi adună în continuare întârzieri.
În concluzie, ca să câştigi un contract bănos cu statul, tot ce trebuie să faci e să spui în clarificări exact ce vrea să audă autoritatea contractantă...
