Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai mult are de câştigat de pe urma taxelor speciale Administraţia Fondul pentru Mediu (AFM), care numai anul trecut a încasat peste un miliard de lei. Anul acesta însă, bugetul său s-a redus la 562,5 milioane de lei, în principal ca urmare a eliminării timbrului de mediu. Banii colectaţi în acest fond sunt redirecţionaţi pentru finanţarea diverselor proiecte pentru protecţia mediului. Problema este că se încasează foarte mulţi bani, dar ei nu se întorc în totalitate în proiectele de mediu. Aşa se explică de ce în conturile Fondului de Mediu au ajuns să stea nefolosiţi peste două miliarde de lei. Şi Curtea de Conturi atrăgea atenţia într-un raport că nu prea a făcut nimic cu banii încasaţi în perioada 2011-2013.
Încasările Fondului pentru mediu au fost însă puternic diminuate după ce Guvernul a decis să elimine timbrul de mediu, o taxă care de-a lungul anilor ne-a creat mereu probleme la Bruxelles. Acum statul român trebuie să le restituie celor care au plătit această taxă peste şase miliarde de lei. De asemenea, tot din acest an s-a decis eliminarea celebrei taxe pe stâlp, calculată ca 05% din activele firmelor, care strângea circa 220 de milioane de euro. Eliminată a fost şi controversata supraacciză la carburanţi. Introdusă cu justificarea că astfel s-ar face rost de mai mulţi bani pentru construcţia de autostrăzi, fondurile strânse s-au ridicat la aproximativ 200 de milioane de euro anual..
45% din bugetul Fondului de Mediu era constituit din sume aferente încasărilor provenite din timbrul de mediu.
Taxe fără număr pentru o Românie eco
-Contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase datorată depersoane fizice sau juridice;
-Taxa de 2 lei/kg impusă operatori economici care introduc pe piaţa produse ambalate, ambalajele secundare şi terţiare, care închiriază ambalaje;
-Taxa de 2% din valoarea substanţelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu datorată de operatorii economic;
-Taxa pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, provenite de la surse fixe şi mobile (0,02 lei/kg pentru pulberi şi urcă până la 20 lei/în cazul mercurului)
-Taxa de 2% din valoarea de vânzare a masei lemnoase şi a materialelor lemnoase datorată de proprietarii şi administratorii de păduri;
-Taxa de 2 lei/kg de anvelopă introdus pe piaţă datorată de agenţii economici;
-Taxa de 3% din tariful de gestionare a fondurilor de vânătoare datorată de gestionarii fondurilor de vânătoare;
-Taxa de 100 lei/tonă impusă administraţiile locale pentru neîndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare;
-Ecotaxa de 0,1 lei/bucată pentru agenţii economici care introduc pe piaţa pungi şi sacoşe din plastic;
-Taxa de 0,30 lei/kg aplicată uleiurilor pe bază minerală, semisintetice şi sintetice, cu sau fără adaosuri;
-Taxa pentru emisiile de poluanţi în atmosferă generate, datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare, a căror utilizare afectează factorii de mediu;
-Penalităţi de 100 euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon echivalent emisă de companiile aeriene care nu au restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare emisiilor de gaze generate în anul anterior;
-Taxa 2 lei/kg impusă agenţiilor economici autorizaţi pentru preluarea şi valorificare deşeurilor de ambalaje şi pentru gestionarea anvelopelor uzate;
-Taxa impusă operatorilor care introduc pe piaţă de la 1 ianuarie 2017 echipamente electrice şi electronice (EEE). Anul acesta se plăteşte pentru diferenţa dintre cantităţile de EEE declarate ca fiind introduse pe piaţa de firme şi cantităţile de EEE constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu;
-Taxa impusă operatorilor care introduc pe piaţă de la 1 ianuarie 2017 care introduc pe piaţa baterii şi acumulatori portabili. Anul acesta se plăteşte pentru diferenţa dintre cantităţile declarate de firme ca fiind introduse pe piaţa şi cantitatea constatată de Administraţia Fondului pentru Mediu ca fiind introdusă.
Dumnezeu a dat, ANAR a luat
De venituri din taxe speciale are parte şi Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) care îi taxează pe producătorii de energie pentru apa uzinată. Deşi 27 de state europene au impus o asemenea de taxă, noi totuşi ne desprindem din pluton. Specificul local este dat de valoarea foarte mare a acestei taxe. Apărută în anul 2000, această taxe a crescut permanent pe parcursul anilor. Dacă iniţial era stabilită la 0.1 RON/1000 mc, în 2010 ajunsese deja la 1,1 RON/1000 mc. La Hidroelectrica, taxa pe apa uzinată ajunsese să reprezinte anul trecut 15% din costurile companiei. O situaţie şi mai cidată se înregistrează la Complexul Energetic Oltenia care are trei termocentrale pe firul apei şi plăteşte de trei ori aceeaşi apă.
100 de milioane de euro pierde anual Hidroelectrica din cauza taxei pe apa uzinată
Plătim şi apa de ploaie
Nici administraţiile locale nu fac excepţie când vine vorba despre taxele speciale. Primarii se dovedesc, care mai de care mai inventivi în goana după bani.
-După modelul ANAR, primăriile pun oamenii să plătească apa de ploaie pentru că ea vine din cer, dar se scurge prin sistemele de canalizare ale operatorilor locali de apa-canal. Aşa că banii colectaţi intră în conturile acestor companii;
-Nici cei care vor să se căsătorească nu scapă de inventivitatea aleşilor locali. Ei sunt puşi să achite o taxă de câteva sute de lei, mai ales dacă vor să-şi unească destinele în weekend;
-Nici invitaţii tinerilor miri nu au fost iertaţi de unii edili. Dacă vor să facă poze sau să filmeze evenimentul la care sunt martori, trebui să plătească o taxă primăriei;
-Nici ţăranii nu au fost uitaţi. Proprietarii de cai au fost puşi să plătească cinci lei pentru fiecare animal, banii intrând în conturile Autorităţii Hipice Naţionale;
România trebuie să valorifice 60% din deșeurile de ambalaje din total celor introduse pe piața
Până la 1 ianuarie 2021 România are ca obiectiv colectarea a 65% din
deșeurile electrice și electronice
