Marii fermieri trec la rapiţă

NOUTATE  ●  Biocombustibilii, un magnet pentru agricultori
Subvenţiile europene pentru plante energetice şi cererea mare de biocombustibili au făcut ca fermierii să treacă de la cultivarea porumbului la rapiţă. Suprafeţele ocupate de rapiţă au crescut de 21 de ori din 2003 pînă în acest an, în vreme ce terenul ocupat de porumb
s-a redus cu o treime.

NOUTATE  ●  Biocombustibilii, un magnet pentru agricultori
Subvenţiile europene pentru plante energetice şi cererea mare de biocombustibili au făcut ca fermierii să treacă de la cultivarea porumbului la rapiţă. Suprafeţele ocupate de rapiţă au crescut de 21 de ori din 2003 pînă în acest an, în vreme ce terenul ocupat de porumb
s-a redus cu o treime.

Rapiţa este din ce mai profitabilă pentru agricultorii români, aceştia cultivînd suprafeţe tot mai mari pentru producţia de biocombustibil în defavoarea suprafeţelor cultivate cu porumb din cauza politicilor europene de sprijinire a combustibililor alternativi. Statisticile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) arată că între 2003 şi 2008 suprafaţa ocupată de rapiţă a crescut cu 2.147%, de la 17.600 hectare pînă la 379.380 hectare. Dacă în cazul grîului există o relativă constanţă în privinţa suprafeţelor cultivate, în anumiţi ani scăzînd suprafeţele şi crescînd imediat anul viitor, suprafeţele cultivate cu porumb au scăzut cu 33,12% între 2003 şi 2007. Astfel, dacă în 2003 erau cultivate 3,2065 milioane de hectare cu porumb, în 2007 au fost însămînţate numai 2,144 milioane de hectare cu porumb. La grîu suprafeţele au crescut de la 1,74 milioane hectare în 2003 la 2,49 milioane hectare în 2005, urmînd să scadă la 1,91 milioane hectare anul trecut.

În schimb, rapiţa a devenit din ce în ce mai răspîndită, suprafaţa cultivată cu aceasta dublîndu-se anual în 2004 şi 2005. Ulterior, în anul 2007, primul de la aderarea la Uniunea Europeană, suprafeţele cultivate s-au triplat faţă de 2006, de la 110,1 mii pînă la 340,6 mii de ha, ca să ajungă la 379,3 mii ha. Asta în vreme ce suprafaţa totală cultivată în ţară s-a redus de la 8,88 milioane de hectare în 2003, pînă la 7,88 milioane hectare în 2007.

PRESIUNE. Comisia Europeană a stabilit ca în anul 2020 biocombustibilii să reprezinte 10% din totalul carburanţilor consumaţi în Uniunea Europeană. Asociaţiile din industria alimentară din România au anunţat în mai multe rînduri că încurajarea dezvoltării sectorului de biocombustibili duce la absorbţia de cereale şi oleaginoase în detrimentul sectorului alimentar, punînd presiune pe preţuri. Acelaşi lucru s-ar aplica şi pentru terenuri, deoarece crescînd creşterea suprafeţelor cultivate cu "plante energetice" se face prin micşorarea celei pentru alimente. "Simţim pe deplin efectele dezvoltării bioenergiei, atît pe piaţa românească, cît şi europeană şi mondială, iar ţinta de 10% ni se pare o cifră mare şi trebuie privită cu atenţie pentru că foarte curînd putem ajunge la probleme de securitate alimentară", spunea Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul român din industria pîinii.

SUBVENŢIE. UE a introdus în 2004 un sistem de subvenţii pentru încurajarea cultivării de "plante energetice", cînd suprafaţa acoperită totaliza 0,31 milioane de hectare. Suprafaţa a crescut pe parcursul anilor următori, ajungînd în 2005 la 0,57 milioane hectare şi 1,23 milioane hectare în 2006. Această subvenţie este de 45 de euro la hectarul de teren cultivat.

În România, s-au cerut subvenţii în acest an pentru 130.000 de hectare potrivit Ministerului Agriculturii, din totalul de 380.000 de hectare cultivate. Dar acest fapt se întîmplă numai pentru că pentru a putea beneficia de subvenţia acordată pentru culturi energetice, fermierii trebuie să aibă contract cu o firmă care produce biocombustibil, şi care este înregistrată ca antrepozit fiscal.

Dispute mondiale privind scumpirile

La nivel internaţional există o întreagă dispută între Comisia Europeană, pe de o parte, şi Banca Mondială şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) pe de altă parte. Ultimele două au acuzat în dese rînduri că biocombustibilii sînt responsabili de creşterea preţurilor la alimente în întreaga lume, în urma cărora au existat mai multe proteste în state precum Haiti, Egipt, Camerun, Coasta de Fildeş,  Pakistan, Thailanda şi altele. Conform Food and Agriculture Organisation, din cadrul ONU, preţurile la importuri vor creşte în statele sărace cu 56% în anul agricol 2007/2008, după o creştere de 37% în anul precedent. Potrivit "The Guardian", un raport nepublicat al Băncii Mondiale susţine că biocombustibilii au cauzat majorarea preţurilor la alimente cu 75%, creşterea fiind susţinută cel mai mult de stimulentele  acordate de SUA şi UE pentru acest gen de carburanţi. Bioetanolul este realizat din cereale iar pentru biodiesel se folosesc rapiţa şi floarea soarelui. Biodieselul este amestecat cu motorina pentru a reduce emisiile de bioxid de carbon.

EFECT
"Simţim pe deplin efectele dezvoltării bioenergiei, atît pe piaţa românească, cît şi pe cea europeană şi mondială, iar ţinta de 10% biocombustibili din totalul carburanţilor consumaţi în Uniunea Europeană ni se pare o cifră mare şi trebuie privită cu atenţie, pentru că foarte curînd putem ajunge la probleme de securitate alimentară"
Aurel Popescu - preşedintele Rompan, Patronatul român din industria pîinii