x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Metalurgia românească, topită de o criză perpetuuă

0
Autor: Cristian Anton 24 Sep 2018 - 12:50

România se afla înainte de 1990 în topul celor mai mari 10 producători mondiali de oţel, pentru ca în prezent să se afle în coada clasamentului european. Chiar şi aşa, industria metalurgică încă asigură locuri de muncă pentru 27.000 de români şi rulează afaceri de patru miliarde de euro pe an. Industria este 100% privată şi scade de la an la an, pe fondul unui dezinteres evident al guvernanţilor de a impulsiona o ramură a economiei odinioară glorioasă. Singura dată când s-a vorbit serios despre acest subiect a fost în 2013, când s-a lansat o Strategie de Reindustrializare a României, parte a Strategiei de Competitivitate a ţării pentru perioada 2014- 2020. Evident, şi această strategie guvernamentală a fost abandonată în sertare, iar industria metalurgică pare topită într-o criză perpetuuă.

 

Reducerea impozitului pe profitul reinvestit, aplicarea impozitului diferențiat pentru profitul realizat din export, precum şi acordarea de facilități la taxele de racordare la utilități si infrastructură până la recuperarea integrală a investițiilor specifice au fost câteva dintre solicitările reprezentanţilor industriei metalurgice, asumate în Documentul de Politică Industrială (Strategia de Reindustrializare a României), elaborat în 2013. Se dorea, de asemenea, înfiinţarea unui minister al industriei prelucrătoare, precum şi crearea unui Centru Naţional de Tehnologii şi Materiale Avansate. Strategia urmărea exceptarea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 150 GWh energie electrică pe an de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de energie electrică, urmând ca aceştia să plătească maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin pentru energia regenerabilă.

Facilităţi şi compensaţii uitate

Documentul se referea şi la acordarea de facilități fiscale pentru agenții economici care dezvoltă şi integrează în produsele finale românești complexe materii prime şi semifabricate autohtone, îmbunătăţirea legislaţiei privind acordarea ajutoarelor de stat în sectorul siderurgic în vederea accesării fondurilor structurale, majorarea cuantumului de ajutor de minimis, dar şi compensaţii financiar-fiscale pentru evitarea discriminării în competiţia mondială de pe piaţa oţelului. Totodată, se dorea dezvoltarea unui parteneriat public- privat pentru valorificarea unor situri istorice de halde de zguri, nămoluri provenite din industria metalurgică şi redeschiderea unor locații miniere de metale neferoase, cu obligativitatea refacerii filierelor de prelucrare în ţară.

Statul îşi ignoră rolul

Este de domeniul evidenţei că nimic din strategia pentru resuscitarea metalurgiei româneşti nu a fost pus de atunci în practică. Mai mult, reindustrializarea României lipseşte de pe agenda guvernelor care s-au succedat de atunci, iar industria, în general, şi cea metalurgică, în particular, merg mai degrabă din inerţie, la limita supravieţuirii.

„În condițiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar și oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susținut de programe investiționale și facilități fiscale menite a relansa acest important motor economic”- studiu KeysFin din 2017, cu privire la metalurgia românească

Principalii jucători din piaţă şi-au redus investiţiile în România până spre zero, preferând alte destinaţii mai prietenoase, în contextul în care statul, care ar putea avea un rol major în dezvoltarea industriei, prin reînnodarea lanţurilor economice din trecut, este total neimplicat.

Sute de insolvenţe pe an

România a produs în 2017 o cantitate de 3,37 milioane de tone de oţel brut, cu 2,2% mai mult faţă de 2016, dar investiţiile au scăzut cu 4,9% faţă de acelaşi interval. Cifra de afaceri din 2016 a atins 33,5 miliarde de lei, cel mai scăzut din ultimii patru ani, iar numărul de angajaţi din metalurgie era anul trecut de 27.000, la jumătate faţă de anul 2008. În anii ’70, numai la combinatul Sidex din Galaţi lucrau peste 50.000 de oameni.

1.258 de firme din sectorul metalurgic şi-au înschis porţile numai în intervalul 2014- 2016

În 2016, activau în industria metalurgică 7.592 de firme, în scădere de la an la an, din cauza insolvenţelor. Arcelor Mittal Galați este cel mai important jucător din piață, cu cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul gălățean a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei. În topul firmelor urmează Alro (2,14 miliarde lei), Silcotub SA (1,23 miliarde lei), TMK-Artrom SA (761,9 milioane lei) și Alum (556 milioane lei).

Când e să mai ai şi ghinion

În 1988, România a produs 14,3 milioane de tone de oţel. În 2017, producţia a fost de 3,37 milioane de tone, de patru ori mai mică. În acest interval, putem spune că anul 2008 a fost unul de referinţă pentru metalurgia românească, din nefericire cu un deznodământ păgubos. În octombrie 2008, Guvernul României a semnat cu austriecii de la Voestalpine un memorandum pentru realizarea unui combinat siderurgic la Agigea, în apropierea Portului Constanţa. Autorităţile au oferit atunci austriecilor o serie de garanţii fără precedent în industrie: proiectul să fie considerat de interes public naţional, oferirea a zeci de hectare de teren, susţinerea strategiei privind emisia de poluanţi în faţa Comisiei Europene, ajutoare de stat, amânarea de la plata în vamă a TVA, emiterea rapidă a avizelor de mediu etc. Valoarea combinatului austriac era de cinci miliarde de euro, mult mai mare decât întreaga industrie metalurgică din România pe un an de zile şi ar fi însemnat o lovitură spectaculoasă pentru întreaga economie românească. Deşi parafat la nivel de guvern, planul austriecilor a căzut, iar investiţia de cinci miliarde de euro nu a mai avut loc, din cauza declanşării crizei economice mondiale.    

 

Coloşii siderurgici ai României, de la Hunedoara la Roman şi Reşiţa, şi de la Călan la Oţelul Roşu, s-au prăbuşit după 1990. Metalurgia românească este acum una de supravieţuire

 

 

 

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pe culmile datoriilor. Guvernul a dat un miliard de euro numai pe dobânzi

Pe culmile datoriilor. Guvernul a dat un miliard de euro numai pe dobânzi
Împrumuturile tot mai mari pe care le contractează statul nu sunt doar pentru finanțările necesare economiei și bugetului public, ci și pentru rambursarea datoriilor acumulate anterior. Suntem acum, în 2020,...

Munca flexibilă birou-acasă, recomandată de academicieni

Munca flexibilă birou-acasă, recomandată de academicieni
Munca desfășurată parțial la domiciliu, respectiv mixul dintre munca de acasă și lucrul în biroul unei companii, este soluția considerată de academicieni ca fiind optimă pentru creșterea performanței...

Repetenţii UE la eficienţa energetică

Repetenţii UE la eficienţa energetică
La nivelul Uniunii Europene, doar circa 40% din companii investesc în eficienţa energetică, în condiţiile în care în SUA procentul acestora este de 47%. România este dată ca exemplu negativ, pentru că la noi do...

Românii au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 700 milioane de lei

Românii au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 700 milioane de lei
Romanii au investit în prima emisiune Tezaur din anul 2020 lansată de Ministerul Finanțelor Publice peste 700 de milioane de lei în titluri de stat cu scadența de 1, 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 3,5%, 4%,...

A fost inaugurat noul terminal al Aeroportului Oradea. Lucrările au întârziat doi ani

A fost inaugurat noul terminal al Aeroportului Oradea. Lucrările au întârziat doi ani
Noul terminal de pasageri al Aeroportului Oradea a fost inaugurat astăzi. Construcția acestuia a costat circa 26 de milioane de lei și a fost finalizat cu o întârziere de doi ani. "Este un proiect integrat, care...

Scăderi mari la înmatriculările de autovehicule în trimestrul II din 2020

Scăderi mari la înmatriculările de autovehicule în trimestrul II din 2020
Înmatriculările noi de autovehicule au scăzut cu 33,6% în trimestrul II 2020 faţă de aceeași perioadă din 2019, arată Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderile s-au...

Comisia Europeană implementează noi reguli de raportare fiscală pentru platforme digitale

Comisia Europeană implementează noi reguli de raportare fiscală pentru platforme digitale
Comisia Europeană (CE) implementează noi reguli de raportare a obligaţiilor fiscale pentru platformele digitale.  După aplicarea DAC 6 (Directiva 2018/822/EU) pentru tranzacţiile...

Țara mașinilor lovite de tren. Rata deceselor, peste media UE

Țara mașinilor lovite de tren. Rata deceselor, peste media UE
Cu aproape 70% din trecerile la nivel cu calea ferată semnalizate cu indicatoare, România este pe locul doi în Uniunea Europeană după numărul de accidente produse la traversarea căii ferate. Această categorie de...

Academicienii au 10 sfaturi pentru „firma” România

Academicienii au 10 sfaturi pentru „firma” România
Statul reprezintă un „agent economic sui generis”, a cărui intervenţie creşte odată cu mărirea gradului de complexitate a economiei, arată studiul „România în și după pandemie”, publicat ieri de...

Document ANAF. Mari găuri în bugetul de stat

Document ANAF. Mari găuri în bugetul de stat
Scăderea veniturilor bugetare la șase luni, prima după trei ani consecutivi de creșteri, ar putea fi pusă pe seama crizei COVID-19, dar un document al ANAF scoate la iveală mari probleme la colectarea taxelor....

Ce riscă angajații prea implicați în activitatea companiei

Ce riscă angajații prea implicați în activitatea companiei
Angajatul ideal a fost, mult timp, cel capabil să rezolve foarte multe situații și disponibil pentru a lucra multe ore peste program. Totuși, relaxarea din ultimii ani, care s-a resimțit pe piața forței de...

Numărul de mașini noi înmatriculate în România a scăzut cu 44%

Numărul de mașini noi înmatriculate în România a scăzut cu 44%
Numărul mașinilor noi înmatriculate în România este mai mic cu 44% în iulie 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar al mașinilor rulate cu aproape 25%, potrivit datelor comunicate de Direcția...

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8351 lei/euro, 4,1131 lei/dolar, 5,3685 lei/liră sterlină, 4,4859 lei/franc elveţian.  Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020
Cererea totală pentru spații de birouri a scăzut cu circa 28% în primul semestru din 2020, ajungând la 124.000 de metri pătrați. Spațiile noi de birouri care s-au finalizat în această perioadă s-au ridicat la ...

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România
Companiile străine de pe piața financiară din România au făcut injecții de capital de 43,08 de milioane de euro în primul semestru din 2020, cu 20% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când...
Serviciul de email marketing furnizat de