x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu vrea Ministerul Agriculturii să sprijine fermierii

0
Autor: Adrian Stoica 15 Oct 2015 - 10:06
De ce nu vrea Ministerul Agriculturii să sprijine fermierii Bogdan Iurascu/Intact Images
Vezi galeria foto


Înfiinţarea fondurilor mutuale în agricultură care să preia riscurile pe care companiile de asigurări le evită ar fi un lucru foarte bun pentru fermieri. Deşi legea care reglementează constituirea lor există, deocamdată niciun fond nu s-a înfiinţat pentru că Ministerul Agriculturii a făcut o lege plină de ambiguităţi.

Ministerul Agricultură a avut la dispoziţie, încă din 2007, de la UE fonduri pentru susţinerea costurilor administrative legate de înfiinţarea fondurilor mutuale. Indolenţa celor de la Agricultură a făcut ca abia în 2013 să apară ordonanţa privind înfiinţarea lor, iar în 2014 ea s-a transformat în lege. Aceasta a mai suferit o serie de modificări, dar care nu au avut darul să o facă şi aplicabilă. Ministrul Agriculturii speră însă ca din 2016 să devină funcţională.

Copiind modelul francez, fondul ar trebuia să preia riscurile din agricultură pe care companiile de specialitate nu le asigură, prin acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile suferite. Resursele ar urma a fi asigurate în proporţie de 35% din contribuţiile membrilor, iar restul din fonduri europene şi bugetul naţional. Iniţial, pentru înfiinţarea unui fond mutual, membrii trebuiau să deţină 50% din suprafaţa agricolă a ţării, dar ulterior ea a fost redus la 20%. Nici aşa nu s-a înfiinţat niciunul pentru că legea nu are reglementări clare.

Ani pierduţi degeaba

Înfiinţarea fondurilor se poate face prin asocierea fermierilor, dar acest lucru este greu de realizat pentru că mulţi se tem de formele asociative, asemănându-le cu fostele CAP-uri, dar şi de faptul că acei care deţin controlul vor reprezenta interesele proprii şi nu ale fondului. Guvernul a ratat oportunitatea de a impulsiona înfiinţarea lor după ce, potrivit Legii 283/2010 a Camerelor Agricole, acesteau câştigau dreptul de a înfiinţa fonduri. În 2013 executivul le-a tăiat acest drept.

Cât să fie cotizaţia

Legea nu face referiri la cotizaţia pe care trebuie să o plătească membrii, lăsând la latitudinea fiecărui fond stabilirea ei. Recent, ministrul Agriculturii spunea că aceasta ar trebui să fie de 4 euro/hectar, fără a spune cum a ajuns la această sumă. Având o agricultură dependentă de factorii de mediu din cauza infrastructurii deficitare (starea sistemului de irigaţii este eleocventă), se pune întrebarea dacă fondurile vor avea bani pentru despăgubiri. Spre deosebire de legislaţia din alte state, fermierii români nu sunt obligaţi să adere la un fond. Astfel, fondurile vor fi obligate să stabilească cotizaţii destul de mari pentru a avea fonduri suficente care să le permite acoperirea riscurilor. Ori această cotizaţie prea mare, ar putea tăia elanul multora de a adera. Opusul ar fi o cotizaţie mică pentru a atrage cât mai mulţi membri, situaţie în care fondul ar putea acoperi doar parţial riscurile.

Despăgubiri vs cotizaţii

O altă problemă lăsată în aer este cea a cotizaţiei pe care ar trebui să o plătească un fermier după ce a beneficiat de despăgubiri.


„Dacă anul acesta un membru al fondului a avut încasată o indemnizaţie de daună, deci a primit despăgubiri, de la anul ar trebui să plătească mai mult. Legea nu reglementează această problemă, iar în lipsa reglementărilor fermierii nu au reuşit să se pună de acord”, spune Florian Barac, Manager de risc in Agribusiness.

Pe de altă parte, în cazul unui dezastru major, dacă toţi membri unui fond ar solicita despagubiri, nu s-ar putea acoperi decât o mică parte din pagube pentru că valoarea lor depăşeşte cu suma disponibila în fond. Pentru a evita această situaţie, legea a prevăzut despăgubirea proporţională, care înseamnă ca membrii vor primi o indemnizaţie de daună proporţional cu suma disponibilă în fond. Diferenţa ar urma să fie acoperită din împrumuturi. Ori introducerea în discuţie a împrumuturilor de la institutiile financiare a făcut din start nefezabilă aplicarea legii. Nici în ceea ce priveşte reprezentativitatea membrilor în consiliul de conducere al fondului legea nu spune nimic. În lipsa reglementării, cei cu suprafeţe mici ar dori modelul „ un hectar, un vot”, iar cei cu suprafeţe mari ar agrea principul reprezentativităţii.

Avizul ASF, imposibil

Funcţionând ca o societate de asigurări, fondul trebuie să primească avizul ASF, dar condiţiile sunt similare cu cele pentru bănci şi asigurări. Persoanele din conducera fondului trebuie să aibă studii superioare şi experienţă profesională adecvată. Directorului general i se cere o experienţă de cel puțin 4 ani într-o funcție de conducere în domeniul financiar - bancar. Practic, niciun fermier nu va putea face parte din conducere, lucru greu de acceptat de către aceştia, în condiţiile în care finanţiştii care vor conduce afacerile vor fi plătiţi din cotizaţiile lor.




 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București, premiată la Gala „Femei care Schimbă România”

Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București,  premiată la Gala „Femei care Schimbă România”
La finalul săptămânii trecute, Marieta Seba, directoarea generală a Companiei de Librării București, a fost premiată în cadrul Galei „Femei care Schimbă România”, un eveniment dedicat excelenței feminine...

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen

Premierul Ciucă, pe șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România: va fi gata înainte de termen
Premierul Ciucă a vizitat șantierul primei „autostrăzi nemțești” din România și a anunțat că obiectivul va fi inaugurat înainte de termen. Am primit garanții că va fi deschis traficul pe patru benzi, a sp...

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps

Economia României Mari la sfârșitul Primului Război Mondial, aproape de colaps
Galerie Foto Sfârșitul Primului Război Mondial găsea economia României aproape de colaps. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă scăzuse puternic, astfel...

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari

Euler Hermes: Pandemia ar putea amâna trecerea României în rândul economiilor cu venituri mari
Îniţial se prognoza că România va face tranziţia către grupul ţărilor cu venituri medii mari cel târziu în 2026, dar criza provocată de Covid-19 întârzie în acest moment prognoza cu încă un an, arată o a...

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri

Preţurile, instabilitatea politică și impredictibilitatea cursului sunt provocări pentru afaceri
Creşterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport şi impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022,...

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff

Bitcoinul revine la 57.000 de dolari după selloff
Luni, preţul unui Bitcoin ajungea la 57.100 dolari la ora 16.45, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore, potrivit datelor agregate de CoinMarketCap, după ce principala criptomonedă la nivel mondial a scăzut...

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric

Francul elvețian urcă la maximul ultimilor șase ani. La București rămâne în zona maximului istoric
Banca Națională a Elveției nu mai stă în calea aprecierii francului, potrivit datelor publicate luni, într-o schimbare care a atras atenția, astfel că moneda, socotită de refugiu, a atins cel mai ridicat nivel...

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020

Beneficiile pentru angajați au scăzut DRAMATIC în 2020
Beneficiile extrasalariale pentru angajaţi s-au diminuat cu 95% în 2020, comparativ cu anul anterior. Situața a devenit mai grabă în 2021 când acestea nu au mai fost acordate deloc, arată o analiză a...

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului

Estimările oamenilor de afaceri români pentru 2022: instabilitate politică, criză economică, deprecierea leului
Oamenii de afaceri români cred că anul viitor va continua instabilitarea politică, criza economică se va adânci, iar leul se va devaloriza în raport cu euro.  Totodată, 26,8% spun că nu au avut...

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari

Pandemia de COVID-19 amână ajungerea României printre statele cu venituri mari
Deși prognozele inițiale arătau că România va ajunge printre statele cu venituri medii mari până în 2026, criza economică generată de pandemia de COVID-19 amână această tranziție cu un an, arată o...

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda

Anunțul lui Sorin Grindeanu despre autostrada Sebeș - Turda
Lotul 2 al autostrăzii Sebeș - Turda va fi dat în circulație, marți, după finalizarea unor lucrări minore. Vor fi însă restricții de circulație pe o porțiune de un kilometru, unde se va merge...

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021

Construcțiile pe val. Creșteri de peste 25% la clădirile de locuințe în primele 10 luni din 2021
Autorizaţiile de construcție pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 25,3%, în primele 10 luni din acest an, raportat la aceeași perioadă din 2020, arată datele INS.  În perioada 1 ianuarie -...

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun

Dosarul preturilor de transfer – importanța acestuia și caracteristicile unui dosar bun
Dosarul prețurilor de transfer este un document care se întocmește pentru tranzacțiile dintre companiile aparținând aceluiași grup de companii și pentru tranzacțiile dintre o companie și sediul permanent al...

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri

APIA plătește 1,26 miliarde de euro pentru fermieri
În cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2021 au fost declarați eligibili 745.155 de fermieri. Aceștia vor primi în total 1,26...

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever

Consiliul Fiscal: Construcţia bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever
Consiliul Fiscal consideră că structura bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situaţiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza...
Serviciul de email marketing furnizat de