x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu vrea Ministerul Agriculturii să sprijine fermierii

0
Autor: Adrian Stoica 15 Oct 2015 - 10:06
De ce nu vrea Ministerul Agriculturii să sprijine fermierii Bogdan Iurascu/Intact Images
Vezi galeria foto


Înfiinţarea fondurilor mutuale în agricultură care să preia riscurile pe care companiile de asigurări le evită ar fi un lucru foarte bun pentru fermieri. Deşi legea care reglementează constituirea lor există, deocamdată niciun fond nu s-a înfiinţat pentru că Ministerul Agriculturii a făcut o lege plină de ambiguităţi.

Ministerul Agricultură a avut la dispoziţie, încă din 2007, de la UE fonduri pentru susţinerea costurilor administrative legate de înfiinţarea fondurilor mutuale. Indolenţa celor de la Agricultură a făcut ca abia în 2013 să apară ordonanţa privind înfiinţarea lor, iar în 2014 ea s-a transformat în lege. Aceasta a mai suferit o serie de modificări, dar care nu au avut darul să o facă şi aplicabilă. Ministrul Agriculturii speră însă ca din 2016 să devină funcţională.

Copiind modelul francez, fondul ar trebuia să preia riscurile din agricultură pe care companiile de specialitate nu le asigură, prin acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile suferite. Resursele ar urma a fi asigurate în proporţie de 35% din contribuţiile membrilor, iar restul din fonduri europene şi bugetul naţional. Iniţial, pentru înfiinţarea unui fond mutual, membrii trebuiau să deţină 50% din suprafaţa agricolă a ţării, dar ulterior ea a fost redus la 20%. Nici aşa nu s-a înfiinţat niciunul pentru că legea nu are reglementări clare.

Ani pierduţi degeaba

Înfiinţarea fondurilor se poate face prin asocierea fermierilor, dar acest lucru este greu de realizat pentru că mulţi se tem de formele asociative, asemănându-le cu fostele CAP-uri, dar şi de faptul că acei care deţin controlul vor reprezenta interesele proprii şi nu ale fondului. Guvernul a ratat oportunitatea de a impulsiona înfiinţarea lor după ce, potrivit Legii 283/2010 a Camerelor Agricole, acesteau câştigau dreptul de a înfiinţa fonduri. În 2013 executivul le-a tăiat acest drept.

Cât să fie cotizaţia

Legea nu face referiri la cotizaţia pe care trebuie să o plătească membrii, lăsând la latitudinea fiecărui fond stabilirea ei. Recent, ministrul Agriculturii spunea că aceasta ar trebui să fie de 4 euro/hectar, fără a spune cum a ajuns la această sumă. Având o agricultură dependentă de factorii de mediu din cauza infrastructurii deficitare (starea sistemului de irigaţii este eleocventă), se pune întrebarea dacă fondurile vor avea bani pentru despăgubiri. Spre deosebire de legislaţia din alte state, fermierii români nu sunt obligaţi să adere la un fond. Astfel, fondurile vor fi obligate să stabilească cotizaţii destul de mari pentru a avea fonduri suficente care să le permite acoperirea riscurilor. Ori această cotizaţie prea mare, ar putea tăia elanul multora de a adera. Opusul ar fi o cotizaţie mică pentru a atrage cât mai mulţi membri, situaţie în care fondul ar putea acoperi doar parţial riscurile.

Despăgubiri vs cotizaţii

O altă problemă lăsată în aer este cea a cotizaţiei pe care ar trebui să o plătească un fermier după ce a beneficiat de despăgubiri.


„Dacă anul acesta un membru al fondului a avut încasată o indemnizaţie de daună, deci a primit despăgubiri, de la anul ar trebui să plătească mai mult. Legea nu reglementează această problemă, iar în lipsa reglementărilor fermierii nu au reuşit să se pună de acord”, spune Florian Barac, Manager de risc in Agribusiness.

Pe de altă parte, în cazul unui dezastru major, dacă toţi membri unui fond ar solicita despagubiri, nu s-ar putea acoperi decât o mică parte din pagube pentru că valoarea lor depăşeşte cu suma disponibila în fond. Pentru a evita această situaţie, legea a prevăzut despăgubirea proporţională, care înseamnă ca membrii vor primi o indemnizaţie de daună proporţional cu suma disponibilă în fond. Diferenţa ar urma să fie acoperită din împrumuturi. Ori introducerea în discuţie a împrumuturilor de la institutiile financiare a făcut din start nefezabilă aplicarea legii. Nici în ceea ce priveşte reprezentativitatea membrilor în consiliul de conducere al fondului legea nu spune nimic. În lipsa reglementării, cei cu suprafeţe mici ar dori modelul „ un hectar, un vot”, iar cei cu suprafeţe mari ar agrea principul reprezentativităţii.

Avizul ASF, imposibil

Funcţionând ca o societate de asigurări, fondul trebuie să primească avizul ASF, dar condiţiile sunt similare cu cele pentru bănci şi asigurări. Persoanele din conducera fondului trebuie să aibă studii superioare şi experienţă profesională adecvată. Directorului general i se cere o experienţă de cel puțin 4 ani într-o funcție de conducere în domeniul financiar - bancar. Practic, niciun fermier nu va putea face parte din conducere, lucru greu de acceptat de către aceştia, în condiţiile în care finanţiştii care vor conduce afacerile vor fi plătiţi din cotizaţiile lor.




 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul rămâne stabil în raport cu euro. ROBOR scade. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, astăzi, un curs de referinţă de 4,8358 lei/euro, 4,1020 lei/dolar, 5,3603 lei/liră sterlină, 4,4986 lei/franc elveţian.  Cursul de referință...

MAREA CĂDERE! România, reducerea PIB MAI SEVERĂ FAȚĂ DE MEDIA EUROPEANĂ!

MAREA CĂDERE! România, reducerea PIB MAI SEVERĂ FAȚĂ DE MEDIA EUROPEANĂ!
Datele STRATFOR arată că România a înregistrat o reducere mai severă a PIB decât media europeană în trimestrul 2. Pe ansamblul UE, reducerea PIB  în T2 a fost de 11,7 % comparativ cu T1 2020,mai mică...

Rectificare bugetară: Asigurările sociale de stat vor scădea cu 6,8 miliarde de lei

Rectificare bugetară: Asigurările sociale de stat vor scădea cu 6,8 miliarde de lei
Bugetul asigurărilor sociale de stat va fi redus cu 6,8 miliarde de lei. Bugetul asigurărilor pentru şomaj va creşte cu circa 3 miliarde de lei, se arată în proiectul de rectificare bugetară de pe...

Titlurile de stat sunt pe Bursă. Cum investim

Titlurile de stat sunt pe Bursă. Cum investim
Trei categorii de titluri de stat (două în lei și una în euro), lansate de Ministerul Finanțelor prin programul FIDELIS, în perioada 15 iulie - 7 august, pot fi cumpărate sau vândute, începând din 13 august, pe...

Semnal de alarmă. Străinii au retras 1,2 miliarde de euro din România

Semnal de alarmă. Străinii au retras 1,2 miliarde de euro din România
Galerie Foto Investițiile străine în România au scăzut cu peste 85% în primele 6 luni din acest an, însumând 352 de milioane de euro, față de 2,69 miliarde de euro în același interval din 2019, timp în care retragerile...

Scădere abruptă a PIB-ului României: -12,3% faţă de T1/2020

Scădere abruptă a PIB-ului României: -12,3% faţă de T1/2020
Economia României a fost puternic afectată de pandemia de coronavirus. INS a anunțat o scădere a PIB-ului în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, cu 12,3%. Scăderea față de...

Românii pot cumpăra „Noua Casă” în trei variante

Românii pot cumpăra „Noua Casă” în trei variante
După publicarea în Monitorul Oficial a principalelor prevederi din programul „Noua Casă”, Ministerul Finanțelor a elaborat și normele de aplicare a măsurii de sprijin pentru cumpărători, introducând trei...

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB

Anunț îngrijorător. Deficitul bugetar este estimat să crească la 8,6% din PIB
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat o creștere îngrijorătoare a deficitului bugetar al României la 8,6% din PIB, cu 5% în plus față de deficitul aprobat inițial de 3,6%. Florin Cîțu a...

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim

„Tineri la țară”, ultimele zile de punctaj maxim
Potrivit calendarului de implementare a submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020), cei care depun cererile de finanțare până la data...

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8344 lei/euro, 4,0836 lei/dolar, 5,3431 lei/liră sterlină, 4,4894 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”

Cristina Chiriac, CONAF: “Creșterile salariale în pandemie, o percepție eronată a realității economice”
“Creșterile salariale în pandemie nu reprezintă altceva decât o percepție eronată a realității economice. Nu putem vorbi de creșteri ale salariului mediu net în domeniul HORECA atât timp cât s-a...

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020

Deficitul de cont curent al României a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2020
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,497 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, în scădere față de 4,373 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă din 2019, arată...

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei

Creștere fulminantă a afacerilor cu jocuri de noroc, după ridicarea restricțiilor impuse din cauza pandemiei
Activităţile de jocuri de noroc și alte activități recreative au crescut cu 1506,7% în luna iunie faţă de perioada anterioară, ajungând la un avans al serviciilor de piaţă prestate populaţiei...

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor

Planuri mărețe: 15.000 de ani pentru reabilitarea termică a clădirilor
România ar avea nevoie de 12,8 miliarde de euro pentru renovarea a 340.000 de clădiri în următorii 10 ani. Această ţintă, care apare în proiectul Strategiei Naţionale de Renovare pe Termen Lung (SNRTL),...

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%

Orban o ține pe a lui: pensiile cresc cu 14%
Proiectul de rectificare bugetară discutat ieri la Palatul Cotroceni prevede, potrivit unor surse apropiate negocierilor, că pensiile vor crește în această toamnă cu 14% și alocațiile copiilor, cu 20%. Asta ar î...
Serviciul de email marketing furnizat de