Necesitate - Competitivitatea, sustinuta cu credite

"Cosmetizarea" indicatorilor financiari, facilitarea accesului la creditele pe termen lung si sprijinul pentru accesul la banii de la Fondul de Mediu sunt cateva dintre noutatile anuntate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii.

Intreprinderile mici si mijlocii isi vor putea "cosmetiza" indicatorii financiari pentru a putea obtine mai usor un credit. Creditul comercial pe care il acorda furnizorii strica indicatorii de solvabilitate si lichiditate ai clientilor potentiali ai bancilor. "Foarte curand vom initia o metodologie de a lua aceste titluri si de a le sconta", a anuntat Aurel Saramet, presedintele Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM). Declaratia a fost facuta ieri la conferinta de presa cu tema "Creditarea economiei Romaniei, in perspectiva integrarii in UE", organizata de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania.

TERMEN LUNG. Un alt proiect al Fondului este acela de a ajuta firmele sa obtina credite pe termen lung. Deoarece resursele atrase de banci sunt cu preponderenta pe termen scurt, acestea se feresc sa ofere credite pe termene de sapte-opt ani. In acest sens, Fondul este pe cale de a pune in functiune un parteneriat incheiat cu sase banci prin care va participa la co-finantarea pe termen lung a firmelor. "O banca va putea sa dea in loc de un credit pe termen lung, doua sau trei, pentru ca in completarea fondurilor pe termen lung ale bancii venim noi cu fondurile proprii", a explicat Saramet mecanismul de functionare a finantarii. Potrivit acestuia, parteneriatul ar trebui sa inceapa in doua-trei saptamani.

ACCESIBILITATE. Banii stransi la Fondul de Mediu ar putea sa devina si ei mai accesibili. "Vom face un fel de sindicalizare impreuna cu Fondul de mediu. Pentru firmele care vor sa obtina finantari pentru investitii de mediu vom finanta partea de contributie proprie, in conditiile economiei de piata. Fondul de mediu da grantul, iar noi acordam un credit pentru cofinantare", a explicat Saramet.

"In 2005, am acordat garantii de 38 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca am sustinut credite de peste 80 de milioane de euro", a anuntat Saramet. Doar 48% din creditele garantate sunt pentru investitii, restul fiind pentru activitatea curenta. Circa 40% din acestea din urma sunt credite de subzistenta, "credite pe care bancile le acorda ca sa nu-i moara clientul", a remarcat Saramet. Aproape 73%-74% dintre IMM-uri s-au dezvoltatat din fonduile proprii, capital si profit, arata datele unui studiu comandat de FNGCIMM si realizat de CURS. "Anul acesta, in doua luni si jumatate am acordat garantii de circa 17 milioane de euro, incepand sa aplicam criteriile de selectivitate a ceea ce inseamna sustinerea va-lorii adaugate", a anuntat Saramet.

INVESTITII. Oamenii de afaceri atrag atentia asupra nevoii urgente de creditare pe care o resimte economia romaneasca in vederea integrarii in UE, pentru asigurarea competitivitatii firmelor autohtone. "La intrarea in UE va trebui sa avem o politica de creditare agregata intre Guvern, banci si BNR", a aratat Constantin Bostina, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. "Preocuparea Guvernului pentru a asigura o politica de creditare in favoarea agentului economic este destul de slaba. In multe probleme legate de creditare BNR este paralela real cu ceea ce se intampla in practic in mediul de afaceri", a subliniat Bostina. "Facem un apel foarte sever la sistemul bancar sa paraseasca pozitia de oligopol, sa gaseasca resurse pentru a finanta firmele romanesti. Degeaba guvernatorul BNR va ofta si va spune ca nu avem cerere satisfacuta de oferta interna, daca nu facem nimic pentru ca oferta interna sa se dezvolte", a aratat Cristian Parvan, secretar general al AOAR. "Noi asteptam in primul rand de la Eximbank sa aiba o activitate mai notabila la nivelul economiei", a aratat Parvan. El a mai propus Bancii Nationale a Romaniei sa micsoreze rezerva obligatorie in cazul in care bancile crediteaza agentii economici.

CRESTEREA TVA

In dilema, cresterea TVA sau a cotei unice, data spre rezolvare de UE, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) sustine cresterea cotei unice de impozitare de la 16% la 19%. "Cresterea cotei unice ar duce la un spor al colectarilor la bugetul de stat. In schimb, o majorare a TVA va duce, pe de o parte la o crestere a preturilor, si pe de alta parte la o scadere a profitului companiilor si a bazei de impozitare si implicit a incasarilor la buget", a explicat Cristian Parvan.