România, gata să transforme peste un miliard de euro în apă chioară

Intrarea în faliment a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, cel mai probabil la sfârşitul acestei luni, pune în pericol o avere de 1,265 miliarde de euro. Vorbim despre stocul de apă grea a cărui menţinere în condiţii optime este pusă în pericol, odată cu dispariţia regiei din Turnu Severin. Deşi falimentul acestei unităţi era previzibil, guvernul încă tergiversează înfiinţarea unei societăţi care să se ocupe cu managementul apei grele.

Curtea de Apel Craiova va judeca pe data de 31 mai contestaţia formulată de creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) la decizia de suspendare temporară a falimentului dispusă la începutul lunii februarie. Având în vedere că la RAAN activitatea a fost deja sistată încă de anul trecut, iar oamenii au fost trimişi acasă, nu există alternativă la decizia de intrare în faliment, susţine Rodin Traicu, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor,  care în trecut a ocupat şi funcţia de director general al RAAN.

RAAN avea o capacitate de producţie de 180.000 tone de apă grea pe an, fiind cea mai mare unitate din lume

Ping-pong între Interne şi Energie

Stocul de apă grea existent asigură funcţionarea reactoarelor 1 şi 2, dar şi a reactoarelor 3 şi 4, în cazul în care ele vor fi construite. Centrul de Inginerie Tehnologică pentru Operaţiuni Nucleare (CITON) a şi realizat un studiu post-închidere RAAN în care au fost estimate costurile pentru întreţinerea stocului, a fost dimensionat personalul necesar etc. Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindicale Energetic, Ion Pisc, Guvernul ar fi trebuit să înfiinţeze până acum societatea de management a apei grele, dar deocamdată se pasează responsabilitatea iniţierii actului normativ între Ministerul de Interne care, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat  şi Probleme Special (ANRSPS) gestionează aceste rezerve, şi Ministerul Energiei. De fapt, înfiinţarea acestei societăţi trebuia făcută încă de la intrarea în insolvenţă pentru că era previzibil falimentul. Acum problema se învârte în jurul banilor: cine va aloca resurse financiare menţinerii în parametrii optimi a apei grele, mai ale că vorbim despre o perioadă de 60 de ani”, ne-a declarat Ion Pisc. El susţine că, în cazul în care Executivul nu va rezolva rapid problema gestionării apei grele, Blocul Naţional Sindical îl va acţiona în justiţie. Sindicatele din energie au anunţat deja şi acţiuni de protest la uşa Palatului Cotroceni, nemulţumite că preşedintele Klauss Johannis, în calitatea sa de şef al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), nu intervine pentru rezolvarea acestei probleme de interes strategic pentru România.

Creditorii, proprietarii instalaţiilor

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin patru turiști străini au murit după o otrăvire în masă, în Asia. Ultimul deces confirmat este al unei tinere de 19 ani

În acest moment statul român, care a investit foarte mulţi bani în construcţia platformei pentru activităţi nucleare de la Drobeta Turnu Severin, a rămas fără instalaţiile de aici, ele fiind preluate de creditori în contul datoriilor. „Practic, la ora actuală instalaţiile necesare pentru asigurarea managementului apei grele trebui închiriate de stat de la creditori sau să le răscumpere de la aceştia cu justă despăgubire”, potrivit  preşedintelui Federaţiei Sindicale Energetica, Ion Pisc. Pe de altă parte, probleme sunt şi la termocentrala Halânga. Ea este închisă de circa o lună şi are mari şanse să ajungă la fier vechi, în condiţiile în care primăria din  Drobeta Turnu Severin a început construcţia unei noi centrale.

Blocul Naţional Sindical a adresat Consiliului Suprem de Apărare al Ţării o adresă pe 18 februarie în care solicita să i se comunice în ce stadiu s-a ajuns cu procedurile pentru înfiinţarea companiei de management. Răspunsul primit a fost extrem de vag, dovadă că nu există nicio decizie privind înfiinţarea ei, ne-a declarat liderul sindical, Ion Pisc.

La jumătatea anului 2013 când a intrat în insolvenţă RAAN avea datorii de 924 de milioane de lei

Producerea cantiţăţile de apă grea necesar reactoarelor 1 şi 2 s-au încheiat în 2012 şi a costat circa 1,4 miliarde de lei

Cantitatea de apă grea fabricată pentru încărcarea unităţilor 3 şi 4 este de circa 430 de tone

Cantitatea de apă grea de completare este de 450 tone/unitate, pentru o perioadă de 30 de ani

Construcţia uzinei de apă grea a demarat la sfârşitul anilor ’70, iar costurile au depăşi cu mult proiectul iniţial