Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu toate acestea, doar 10% din rețeaua subterană a fost modernizată până acum, iar pierderile de apă caldă au ajuns la 2.200 tone/h în 2020, potrivit ultimului bilanț energetic publicat de Primăria Generală a Capitalei, după ce în 2018 pierderile nu depășeau 1.200 tone/h. Dezastrul în care se află sistemul devine și mai evident în perioada sezonului rece, când aproape că nu există zi în care să nu fie raportate avarii, iar zeci de blocuri să rămână fără apă caldă și încălzire. Primăria Generală a Capitalei promite acum că în februarie vor fi demarate mai multe licitații pentru modernizarea rețelelor și va avea la dispoziție un buget de circa 500 de milioane de euro.
Anul trecut valoarea subvențiilor acordate pentru acoperirea diferenței dintre prețul de producție și cel de vânzare al gigacaloriei a fost de circa un miliard de lei, după ce în 2019 ea a fost de aproape 800 de milioane de lei, dar o sumă importantă s-a scurs în pământ pentru acoperirea pierderilor de agent termic de pe traseu. Potrivit datelor oficiale disponibile, numai în prima jumătate a anului trecut s-au înregistrat 836 de avarii pe circuitul primar, 844 de avarii pe circuitul secundar, iar pierderile din rețea au fost de 9.422.357 mc. S-a ajuns astfel ca anual pierderile să ajungă la circa 322.000 gigacalorii, energie termică plătită din bugetul Primăriei Generale a Capitalei.
Subvențiile pe 7 ani ar acoperi modernizarea sistemului
Bilanțul energetic pe anul 2020, document aprobat de Primăria Generală a Capitalei la sfârșitul anului trecut, arăta că pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport a agentului termic ar fi nevoie de investiții în valoare de 1,4 miliarde de euro. Dacă avem însă în vedere că nivelul subvenției acordate a ajuns la un miliard de lei, calculul matematic ne arată că modernizarea sistemului de termoficare s-ar putea face în numai șapte ani dacă bani pentru subvenții i-am folosi pentru investiții.
Se așteaptă noul preț al Gcal
În prezent, la sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei sunt branșate 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, la care se mai adaugă agenți economici. În urma scumpirilor la gaze, costurile de producere ale gigacaloriei au crescut simțitor, dar deocamdată Consiliul General al Capitalei nu a stabilit un preț final. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat recent tariful pentru producerea energiei termice, respectiv o majorare de 86,58% a preţului gigacaloriei produse de Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), de la 176,55 lei la 329,41 lei. La acest preț mai trebuie adăugat însă prețul de transport și distribuție, încă neaprobat. În prezent, preţul de producţie și transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureștenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, insistă însă pentru majorarea la 280 de lei a sumei pe care să o plătească bucureștenii, motivând că, în urma scumpirii gazelor, prețul global al gigacaloriei a crescut de la 490 lei la 980 lei.
Bucureştiul are o reţea de termoficare cu peste 950 de kilometri de reţea primară, din care 65% au o vechime de peste 25 de ani, 2.900 km de reţea secundară, din care aproape 50% are o vechime de peste 25 de ani, şi aproximativ 1.000 de puncte şi module termice.
De la conducte sistem ciur, la conducte cu sisteme de depistare și localizare a avariilor
Calculele incluse în bilanțul energetic al Capitalei indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a circa 80% din totalul conductelor, având o vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică. Acestea ar urma să fie înlocuite cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente de depistare și localizare a avariilor, în scopul reducerii timpilor de intervenţie. De asemenea, se va avea în vedere rearondarea zonelor de consum la sursele generatoare de energie termică și eventuala reconfigurare parțială a schemei generale prin eliminarea rețelelor primare ineficient utilizate, se mai arată în document.
Citește pe Antena3.ro
Reabilitarea țevilor, în ritm de melc
La ora actuală nu există date disponibile privind numărul de kilometri de rețea primară și secundară reabilitați în ultimii ani, aceste date lipsind atât de pe site-ul Primăriei Generale a Capitalei, cât și de pe cel al societății Termoenergetica, moștenitorul defunctului RADET. Potrivit primarului Nicușor Dan, anul trecut trecut au fost modernizați doar 15 kilometri de rețea principală. Dacă 2021 a fost un eșec al administrației din acest punct de vedere, anul acesta primarul Capitalei promite reabilitarea a 50 de kilometri. În total ar trebui reabilitați 700 de kilometri de rețea, cu o vechime mai mare de 20 de ani, iar la ritmul de anul trecut am avea nevoie de circa 47 de ani. La rândul ei, Gabriela Firea spune că în patru ani de mandat a reușit să înlocuiască peste 180 km din conductele vechi, din care doar 30 de kilometri au fost din rețeaua primară. Raportându-ne la gradul actual de înlocuire a rețelei, putem spune că nu vom termina niciodată această operațiune, pentru că din urmă vor veni mereu zeci de kilometri de conducte care ajung la termenul de expirare.
