x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pactul Ecologic European, în dezbatere publică. Germania şi Polonia cer câte 40 miliarde de euro, România încă socoteşte

0
Autor: Adrian Stoica 09 Mar 2020 - 11:26
Pactul Ecologic European, în dezbatere publică. Germania şi Polonia cer câte 40 miliarde de euro, România încă socoteşte Termocentrala


Pactul Ecologic European (The European Green Deal) prin care Comisia Europeană îşi propune să transforme Europa într-un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 va însemna promovarea unei noi strategii de dezvoltare. În acest context, un accent deosebit se va pune pe decarbonarea sectorului energetic, în condiţiile în care producţia şi utilizarea energiei sunt responsabile de circa 75% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul UE. Cele mai afectate de noua orientare a Comisiei Europene vor fi ţările ale căror sectoare energetice sunt dependente de această resursă, precum România. Deocamdată, țara noastră nu are nicio idee cât o va costa această tranziţie.

 

România trebuie să facă o evaluare a costurilor cu înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei şi pentru reconversia industrială şi profesională în Gorj şi Valea Jiului şi să solicite la Bruxelles fonduri europene pentru a realiza această tranziţie, în contextul în care Germania şi Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro, după ce şi-au stabilitit ca termen pentru renunţarea la cărbune anul 2038 şi, respectiv, 2040.

 

Ce vrea Comisia Europeană

Noua viziune a Comisiei Europene acoperă aproape toate politicile UE și este în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru a se menține până la 1,5°C. La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia a lansat o consultare publică în ceea ce privește viitorul Pact Ecologic European, un proiect ce include măsuri ce urmează a fi luate pentru a asigura atingerea obiectivului propus, dar şi metode de ajustarea a parcursului. De asemenea, pe baza unei evaluări de impact cuprinzătoare, comisia va propune o nouă ţintă a UE pentru 2030 în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Până în septembrie 2023 şi, ulterior, la fiecare cinci ani, va fi evaluată coerenţa măsurilor naţionale şi a UE cu obiectivul de neutralitate climatică şi traiectoria 2030-2050. Consultarea publică va fi deschisă timp de 12 săptămâni, iar observaţiile transmise vor fi utilizate pentru a stabili Pactul Ecologic European, care va fi lansat înainte de Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, care va avea loc la Glasgow, în noiembrie 2020 (COP26). În UE sunt şapte state care nu utilizează cărbunele pentru producerea energiei electrice, respectiv Belgia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Malta.

 

Consiliul Europei a aprobat, în decembrie 2019, obiectivul de a face ca UE să fie neutră pentru climă până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris.

 

Ce înseamnă planul pentru noi

Pentru România, încadrarea în noua politică a gândită la Bruxelles va însemna în următorii ani investiţii foarte mari în sectorul energetic, dacă ţinem cont că aproape un sfert din producția de electricitate se bazează pe cărbune. Aceste investiţii vor trebui să vizeze, cu precăderea Complexul Energetic Oltenia (CEO) şi Complexul Energetic Hunedoara (CEH), iar investiţiile vor trebui acompaniate de planuri sociale bine articulate pentru reconversia profesională a minerilor din bazinul carbonifer al Olteniei şi a celor din Valea Jiului.

Planuri pentru noi grupuri

Pentru Complexul Energetic Oltenia, Comisia Europeană a aprobat recent un ajutor de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei, acest lucru fiind însă condiţionat de restructurarea şi decarbonarea companiei, pentru că altfel urmeză lichidarea. Planurile prevăd închiderea treptată a patru grupuri energetice pe cărbune, care vor fi înlocuite cu capacități pe gaze naturale, și a patru cariere de exploatare a lignitului. Ca urmare a aplicării acestui plan, emisiile vor scădea de la 0,91 tone CO2/MWh în 2019 la 0,71 tone CO2/MWh începând cu anul 2024 și vor ajunge la 0,62 tone CO2/MWh începând cu anul 2025. De asemenea, în cadrul complexului ar urma să fie construite şi patru parcuri fotovoltaice. Complexul Energetic Oltenia este al doilea producător de energie electrică din România, după Hidroelectrica, având o putere instalată disponibilă de 3.240 MW, în patru centre - Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova 2. Când vor începe toate aceste proiecte, nu se ştie la ora aceasta.

 

CE Oltenia, vitală pentru SEN

Până la renunţarea la cărbune, sistemul energetic naţional are nevoi mult mai presante, cum ar fi asigurarea capacităţilor de producţie necesare. Astfel, potrivit unei analize realizate de Transelectrica, pentru anul 2020 este necesară punerea în funcțiune a unor capacități cu o putere totală instalată de 300 - 600 MW, iar până în 2025 ar fi necesară existența unei capacități disponibile suplimentare de cel puțin 570 MW, respectiv de 670 MW. Începând cu anul 2022, în condițiile în care toate grupurile de la CE Oltenia se vor opri, SEN va avea o problemă majoră, pentru că nu ar mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, iar în aceste condiţii, menținerea în funcţiune a capacităţilor CE Oltenia, până când acestea vor putea fi înlocuite de noi capacităţi de producţie cu emisii scăzute, devine o problemă de siguranţă naţională.


Ponderea regenerabilelor va ajunge la 30,7%

Conform Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice aferent perioadei 2021-2030, document aflat în dezbatere publică, ţara noastră şi-a stabilit ca obiectiv atingerea unei ţinte de 30,7% pentru energia regenerabilă ca pondere în consumul final brut de energie. Pentru atingerea obiectivelor propuse prin acest plan, România îşi propune să dezvolte o serie de politici şi măsuri menite să diminueze consumul de energie, dar şi să încurajeze utilizarea surselor regenerabile în sectoarele relevante - Încălzire & Răcire, Energie electrică şi Transporturi.

 

 

Investiţii, la jumătate din necesar în UE

Companiile europene au cheltuit 124 miliarde de euro pentru reducerea amprentei de carbon în 2019, dar suma ar reprezenta doar jumătate din ceea ce ar fi trebuit să cheltuiască dacă UE vrea să atingă obiectivul de decarbonare până la 2050. CDP, o organizaţie de mediu din Marea Britanie, arăta, în ultimul său raport, că cele mai mari 882 de companii din Europa - care au emisii echivalente cu 75% din totalul UE - au raportat că au investit 12% din cheltuielile de capital în reducerea emisiilor de carbon în 2019, potrivit euronews.com. Companiile din sectoare cu emisii ridicate, energie şi transport au condus clasamentul investiţiilor, cu 38% şi respectiv, 50% din cheltuielile de capital. În acelaşi timp, companiile din industria cimentului, chimicalelor, metalelor, mineritului și oțelului au realizat investiţii reprezentând doar 5% din cheltuielile de capital, deşi acestea acoperă 38% din emisiile de carbon.

 

Lovitura dată de BEI

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a anunţat în noiembrie anul trecut că va opri finanţarea proiectelor în domeniul combustibililor fosili la finalul lui 2021. Noua politică a băncii în domeniul energiei va interzice majoritatea proiectelor în domeniul combustibililor fosili, inclusiv folosirea tradiţională a gazelor naturale. Conform noii politici, cei care solicită finanţare de la BEI pentru proiecte energetice vor trebui să arate că pot produce un kilowatt oră de energie emiţând mai puţin de 250 de grame de CO2, o decizie care va interzice finanţarea tradiţionalelor centrale unde se ard gazele. Proiectele care implică gazele naturale sunt posibile, dar se vor baza pe „noile tehnologii”, cum ar fi proiectele pentru captarea şi depozitarea carbonului. Despre acest gen de proiecte s-a tot vorbit în ultimii ani în România, ba chiar a fost şi o tentativă de realizare a unui proiect-pilot, dar nu s-a mai făcut nimic.



 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Pactul Ecologic European

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se apreciază în fața principalelor valute. ROBOR se menține stabil. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8351 lei/euro, 4,1131 lei/dolar, 5,3685 lei/liră sterlină, 4,4859 lei/franc elveţian.  Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR a...

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020

Cererea pentru spații de birouri a scăzut cu 28% în primul semestru din 2020
Cererea totală pentru spații de birouri a scăzut cu circa 28% în primul semestru din 2020, ajungând la 124.000 de metri pătrați. Spațiile noi de birouri care s-au finalizat în această perioadă s-au ridicat la ...

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România

Injecții de capital străin de peste 43 de milioane de euro pe piața financiară din România
Companiile străine de pe piața financiară din România au făcut injecții de capital de 43,08 de milioane de euro în primul semestru din 2020, cu 20% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când...

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă

Jale la Constanța: 80% din culturi, pârjolite de secetă
Solicitările agricultorilor afectați de seceta din acest an nu au fost soluționate de Guvern, iar propunerile legislative au fost respinse, apoi atacate la Curtea Constituțională de PNL. Astfel s-a ajuns la...

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook

Cîțu își arată „mușchii” pe Facebook
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a postat, pe pagina sa de Facebook, câteva mesaje de un optimism debordant privind evoluțiile din economie, asezonate cu iconițe care ilustrează „mușchi încordați” -...

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020

Profitul BRD a scăzut cu 47% în primul trimestru din 2020
Grupul BRD a raportat un profit de 415 milioane lei în primul semestru din 2020, în scădere cu 47% față de perioada similară din 2019, când acesta s-a ridicat la 787 milioane de lei,...

Campionii randamentelor imobiliare

Campionii randamentelor imobiliare
Randamentele investițiilor în sectorul nerezidențial înregistrate în trimestrul II 2020 pe piața românească sunt cele mai mari din Europa Centrală și de Est (ECE), arată un raport al companiei de...

Fără taxe, avem benzina mai scumpă ca în Austria

Fără taxe, avem benzina mai scumpă ca în Austria
La sfârşitul lunii iulie, preţul mediu al unui litru de benzină Euro 95, cu toate taxele incluse, a fost în România de 0,941 euro, mai ieftin ca la noi putând fi achiziţionat doar din Bulgaria, unde era de 0,883...

Românii sărăcesc, economia crește

Românii sărăcesc, economia crește
Rata sărăciei va crește la aproape 19% în anul 2020, dar economia nu va ieși pe minus, reiese dintr-un raport publicat vineri de Banca Mondială (BM). „Economia României a fost puternic afectată de criza...

Noi scheme de finanţare aprobate de Guvern. Ajutoare de stat de un miliard de euro

Noi scheme de finanţare aprobate de Guvern. Ajutoare de stat de un miliard de euro
Executivul a aprobat în ultima sa şedinţă, ţinută vineri la Palatul Victoria, trei scheme de ajutor de stat care prevăd acordarea de granturi în valoare totală de un miliard de euro pentru IMM-uri,...

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni
Fermierii dobrogeni sunt grav afectați de secetă, motiv pentru care ei cer autorităților să emită un act normativ prin care să le fie suspendate ratele timp de 18 luni. Aceștia spun că agricultura este...

Fondul Proprietatea cere management performant în companiile de stat

Fondul Proprietatea cere management performant în companiile de stat
Fondul Proprietatea (FP) transmite că lipsa managementului performant în companiile de stat pune în pericol economia România. Compania cere Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi...

Valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 27% în această săptămână. BT, FP și EBS cele mai lichide titluri

Valoarea tranzacțiilor la BVB a scăzut cu 27% în această săptămână. BT, FP și EBS cele mai lichide titluri
Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut la 130,02 milioane de lei în această săptămână, cu circa 27% mai mică față de perioada anterioară.  Cea m...

Granturi de un miliard de euro pentru IMM-urile afectate de criza coronavirusului

Granturi în valoare de un miliard de euro pentru trei scheme de finanțare a IMM-urilor afectate de criza coronavirusului au fost aprobate de Guvern. Fondurile ar urma să sprijine circa 100.000 de afaceri. Banii...

Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pot primi 2.500 de lei

Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pot primi 2.500 de lei
Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă vor primi 2.500 de lei de la Guvern pentru achiziţionarea de echipamente IT. Banii se acordă la cerere şi prin intermediul angajatorului....
Serviciul de email marketing furnizat de