x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pandemia a oferit și oportunități. România le-a ratat

0
Autor: Valentin Gros Dan Străuţ 15 Sep 2020 - 10:53
Pandemia a oferit și oportunități. România le-a ratat
Vezi galeria foto


În perioadele de criză, statele europene (și nu numai) măresc investițiile publice și - profitând de oportunitatea că pot eluda unele constrângeri - adoptă o serie de programe protecționiste, menite să sprijine producția industrială locală. Și în anul pandemiei, 2020, țări precum Danemarca, Franța, Germania sau Ungaria și-au impulsionat industriile naționale, relansând chiar câte un sector întreg. România însă, nu se poate lăuda cu astfel de măsuri, în afara celor care i-au încurajat pe întreprinzători să se împrumute, astfel că și producția industrială a consemnat scăderi de până la 40% în primele 7 luni din acest an. Pe fondul lipsei de viziune a Guvernului, oportunitățile oferite de criza coronavirus au fost, rând pe rând, ratate, efectul fiind acela că peste 90% din sectoarele monitorizate de statisticile oficiale au ieșit pe minus.

 

 

Producția industrială a scăzut - pe medie - cu 14,9% ca serie brută, în primele 7 luni din 2020 față de perioada similară din anul trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). O analiză pe domenii de activitate ne arată că din cele 35 de sectoare industriale structurate de INS, nu mai puțin de 32 au suferit declinuri, iar dintre acestea, patru au scăderi de peste 30% și 20 de peste 10%.

Cel mai prost se prezintă extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu un recul al producției de 39,1%. Urmează tăbăcirea şi finisarea pieilor (-34%), apoi repararea și întreţinerea maşinilor (-33,8%). Pe locul al patrulea în clasamentul căderilor se situează fabricarea autovehiculelor de transport rutier, cu o reducere de 30,1%. O diminuare importantă, de 13,8%, a consemnat și domeniul conex, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fapt ce denotă un șoc puternic resimțit de întreaga industrie auto. Top 5 scăderi este încheiat de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-26,9%).

La polul opus, puținele creșteri din primele 7 luni ale anului, dar și acestea modeste, apar la sectoarele producătoare de medicamente (+3%), produse din tutun (+2,5%), respectiv substanțe și produse chimice (+1,7%). Diminuări ușoare au înregistrat fabricarea calculatoarelor şi a produselor optice (-1,4%) și industria alimentară (-2,3%).

 

 

Pârvan: Relansarea, posibilă prin achiziții directe

Pandemia COVID-19 era pentru guvernanți o oportunitate de a mobiliza producția internă, dar această oportunitate nu a fost fructificată, consideră reprezentanții patronatelor. „Un exemplu simplu, banal: câte măști de protecție au fost cumpărate de statul român?”, a întrebat retoric Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Acesta a punctat că, pe timpul crizei, „toate țările au abandonat licitațiile și au efectuat achiziții directe” de la producătorii interni. „Danemarca achiziționează cu 3,6 miliarde de euro un submarin fără să anunțe licitație în Jurnalul European”, a spus Pârvan.

„Ungaria, prin compania publică MOL, construiește un combinat chimic cu o investiție de 1,2 miliarde de euro, deci se pregătește să prelucreze gaz natural, deși nu deține în subsolul său această resursă. Noi o deținem, dar nu avem pentru ce să o prelucrăm”, a menționat oficialul AOAR. El a subliniat că Germania și Franța realizează două fabrici de baterii auto electrice, produs pentru care România dispune de materii prime, pe care însă nu le folosește în mod profitabil. Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a eliberat licență de explorare pentru perimetrul Bihor Sud, cu zăcăminte de litiu și cobalt. „Foarte bine, dai licență, dar atunci spui că vrei aici fabrică de baterii”, a explicat Cristian Pârvan. În opinia sa, „noi nu avem o politică industrială, o politică energetică, o politică de mediu”.

 

Cîțu se agață de creșterile față de… 2015

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, are o viziune pozitivă în ce privește evoluția producției industriale. El a postat, pe pagina sa de Facebook, un text intitulat „Revenirea industriei, în acest context global extrem de dificil”. Ministrul argumentează prin faptul că în iulie a intervenit o majorare de 8% ca serie brută, dar aceasta față de luna precedentă, iunie 2020, el postând și un grafic al INS cu evoluțiile față de anul 2015. O comparație a evoluțiilor pe termen mai îndelungat, primele șapte luni ale anului, arată o scădere de 14,9% în 2020 față de 2019, evident pe fondul crizei coronavirus. Datele INS de anul trecut arată că în intervalul ianuarie-iulie, declinul a fost de numai 0,9%, de peste 16 ori mai mic în raport cu ianuarie-iulie 2018. Dinspre Finanțe mai răzbate o notă de optimism: „Este deja din ce în ce mai clar că am eliminat toate scenariile apocaliptice pentru economia României. Scenariul nostru de bază, cu o revenire în V a economiei în 2020, este acum acceptat de toată lumea”, spune Florin Cîțu.

 

În luna iulie, producția industrială din România a avut o scădere de 7,4% - mai mare decât media UE (7,3%), dar mai mică decât media zonei euro (7,7%).

 

Industria producătoare de autovehicule a scăzut cu peste 30%, iar cea producătoare de componente - cu aproape 14% în primele 7 luni din acest an

TABEL 1

Top 5 scăderi de producție

Nr.

crt.

Industria

Evoluția

(%)

1

Extracţia cărbunelui superior şi inferior

-39,1

2

Tăbăcirea şi finisarea pieilor

-34,0

3

Repararea și întreţinerea maşinilor

-33,8

4

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier

-30,1

5

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

-26,9

                                                               Sursa: INS

 

TABEL 2

Top 5 creșteri de producție

Nr.

crt.

Industria

Evoluție

(%)

1

Fabricarea medicamentelor

+3,0

2

Fabricarea produselor din tutun

+2,5

3

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice

+1,7

4

Fabricarea calculatoarelor şi a produselor optice

-1,4

5

Industria alimentară

-2,3

Sursa: INS


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Florin Cîțu face precizări despre creșterea pensiilor

Florin Cîțu face precizări despre creșterea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, face precizări dure despre creșterea cu 40% a pensiilor. Acesta explică faptul că trecem printr-o criză economică fără precedent din cauza pandemiei de coronavirus, motiv...

Florin Cîțu, la Bursa de Valori București: Sunt miliarde și miliarde de euro în lumea asta, și de acum pot să investească printr-un click și în România

Florin Cîțu, la Bursa de Valori București: Sunt miliarde și miliarde de euro în lumea asta, și de acum pot să investească printr-un click și în România
Trecerea pieței de capital la statutul de piață emergentă înseamnă că firmele din România pot să se finanțeze mult mai ușor, a afirmat ministrul Finanțelor, luni, la evenimentul „Moment istoric: România...

UPDATE BVB promovează la statutul de Piață Emergentă. Care sunt vedetele pieței de capital

UPDATE BVB promovează la statutul de Piață Emergentă. Care sunt vedetele pieței de capital
Bursa de Valori București (BVB) a ajuns de la nouă companii listate, în urmă cu 25 de ani, la 370 de societăți în prezent. Valoarea tranzacțiilor se ridică la circa 9 miliarde de lei, cu o capitalizare de a...

Vânzările de echipamente informatice au crescut cu 50%. Care este motivul

Vânzările de echipamente informatice au crescut cu 50%.  Care este motivul
Deschiderea noului an școlar a determinat creșterea cu 50% a  vânzărilor de laptopuri, tablete şi camere web din cauza incertitudinii asupra felului în care se vor desfășura cursurile, arată...

Klaus Iohannis: Trecerea României la statutul de piață emergentă este nu doar o performanță istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare

Klaus Iohannis: Trecerea României la statutul de piață emergentă este nu doar o performanță istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare
Trecerea la statutul de o piață emergentă reprezintă nu doar o performață istorică, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare de care dispune economia țării, a transmis președintele Klaus Iohannis,...

VIDEO. România trece la statutul de piață emergentă secundară/ Orban: Este o evoluție încă timidă

VIDEO. România trece la statutul de piață emergentă secundară/ Orban: Este o evoluție încă timidă
Trecerea României la statutul de piață emergentă secundară arată o evoluție pozitivă a Bursei de Valori București, a afirmat premierul Ludovic Orban, luni, la evenimentul „România emergentă”. Pe de altă p...

Salariul minim net european: peste 1.900 de lei în România

Salariul minim net european: peste 1.900 de lei în România
Ultima propunere de calcul pentru salariul minim brut garantat în plată în țările UE, lansată recent de Comisia Europeană, conturează un nivel de 60% din salariul mediu al acestui indicator. În România, unde o ...

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă

Cea mai mare societate agroalimentară pe model occidental, lichidată în România pentru că... este comunistă
Galerie Foto Înfiinţată la finele lunii noiembrie 2018, în baza Hotărârii de Guvern 933, Societatea Naţională Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA nu pare a se fi născut într-o zodie fericită. Deşi obiectivul...

Schimbări importante pe piața telefoanelor mobile. Ce preferă consumatorii

Schimbări importante pe piața telefoanelor mobile. Ce preferă consumatorii
Circa 73% dintre telefoanele mobile vândute în acest an vor costa sub 400 de dolari din cauza crizei economice generate de pandemia de coronavirus, arată un studiu realizat  de International Data...

Depozitorul Central va distribui dividende și sume de bani aferente cupoanelor 2 și 3

Depozitorul Central va distribui dividende și sume de bani aferente cupoanelor 2 și 3
Depozitarul Central anunță că, în perioada 21 septembrie 2020 - 20 septembrie 2023, va distribui dividende pentru acţionarii Antibiotice SA (ATB), în perioada 21 septembrie 2020 - 20 septembrie 2023, se...

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online
Uniunea Europeană intenţionează să se doteze cu noi prerogative pentru a putea interveni asupra activităţilor marilor companii din domeniul tehnologiei informaţionale, inclusiv pentru a le destructura în cazul...

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână
După ședința de astăzi, BNR a anunțat noul curs valutar. Iată cotațiile valutare pentru principalele monede: euro: 4,8582 lei dolarul american: 4,0972 lei francul elvețian: 4,5132 lei lira sterlină:...

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi
Mai mult de 11% din întreprinzători şi patroni afirmă că nu-şi pot asigura o masă consistentă și aproape 26% nu-şi permit acoperirea cheltuielilor curente, jumătate sunt restanţieri la facturile de...

Aerul curat ne costă 2.000 mld. dolari pe an

Aerul curat ne costă 2.000 mld. dolari pe an
Tranziția către decarbonizarea economiei până în anul 2050 ar necesita o investiție cuprinsă între 1.000 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari (842 miliarde euro - 1.680 miliarde de euro) pe an, ceea ce ar...
Serviciul de email marketing furnizat de