Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Circa 75% din consumul intern de pește este astăzi asigurat din import. Piața este dominată de peștele adus din Turcia, dar pe lista țărilor de unde importăm apar și țări precum China, Kenia, Uganda, India, Vietnam sau Oman. Balanța comercială este net în defavoarea României, în condițiile în care exporturile sunt de peste trei ori mai mici decât importurile. Cea mai mare parte a peștelui comercializat din producția internă provine din crescătorii și din Marea Neagră, dar producția legală este concurată serios de cea realizată prin braconaj, iar datele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) confirmă acest lucru.
Importurile de pește se mențin la cote foarte ridicate de ani de zile în condițiile în care producția internă nu poate asigura necesarul de consum, iar pescuitul la Marea Neagră este foarte redus pentru că România nu mai are o flotă competitivă și, mai degrabă, vorbim despre niște vaporașe. Cât despre pescuitul oceanic, aceasta a încetat odată cu dispariția flotei de pescadoare. Statistica furnizată de către Direcţia Generală Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene arată arată că în 2023 importurile de pește au fost de 82 milioane de euro (19.233 de tone), iar în 2022 de 96 milioane de euro (20.000 de tone). Asta înseamnă că numai în intervalul 2022 - noiembrie 2024, importurile de pește au costat țara noastră 263 milioane de euro. O sumă consistentă care ar fi putut fi folosită pentru dezvoltarea sectorului piscicol românesc, pentru susținerea pescuitului românesc la Marea Neagră unde pescarii români au pierdut lupta cu cei turci. Dacă flota de pescuit a României capturează doar 1,4% din totalul peștelui pescuit în Marea Neagră, flota Turciei domină regiunea cu o cotă de 62%.
Amenajările piscicole, lovite de costurile mari
În ceea ce privește amenajările piscicole, din evidențele ANPA, în România există o suprafață de circa 135.000 ha de amenajări piscicole de apă dulce ce se află în proprietatea/administrarea ANPA, a consiliilor locale/județene și Administrației Naționale Apele Române. Rentabilitatea fermelor de acvacultură este pusă la grea încercare din cauza costurilor ridicate de producție. Costul forţei de muncă, dubla taxare pentru terenul amenajat pentru acvacultură (redevență şi taxa locală pe terenul concesionat); costurile cu energia electrică, cu furajele, cele legate de obținerea avizelor și acordurilor de mediu și pierderile de venit cauzate de pagubele produse de păsările şi mamiferele ihtiofage, sunt tot atâtea probleme care dau bătăi de cap celor care se încumetă să investească în acest domeniu. De exemplu, în România, nu există nici o fabrică specializată pentru producerea furajelor granulate şi extrudate pentru pești, motiv pentru care se recurge încă la importul cantităților necesare. În 2023, producția de acvacultură a fost de numai 11.264 tone, o cantitate aproape constantă începând cu 2015, potrivit datelor ANPA, iar cea mai recoltată specie a fost novacul.
„Pe piața din România sunt aduse specii de crap din Bulgaria, Serbia, Cehia, Grecia, Spania și Ungaria, păstrăv din Albania, Bulgaria, Italia, Franța, Grecia, Suedia și Turcia la prețuri mai mici decât aceleași specii obținute din producția internă, cererea pieței pentru aceste specii nefiind acoperită din producția internă. Important este că în România consumatorii preferă peştele indigen, însă etichetarea speciilor de peşti în reţelele comerciale este neconformă. De o importanță deosebită sunt aspectele legate de trasabilitatea produselor venite din afara României, şi mai ales din afara UE”.
din Planul Strategic Național Multianual pentru acvacultură 2022 - 2030
Citește pe Antena3.ro
Păstrăvul, vedeta importurilor din Turcia
În acest an importurile de pește din Turcia au fost de 19,43 milioane de euro și au însemnat 3.715 tone. Aducem atât pește congelat, cât și pește proaspăt, iar cele mai mari cantități sunt de păstrăv. Importurile de pește din această țară au crescut permanent în ultimii ani, odată cu creșterea consumului intern. Ele au cunoscut o triplare anul acesta după ce în 2023 au fost de 5,48 milioane de euro (1.123 tone), iar în 2022 au fost de 4,93 milioane de euro (1.201 tone).
China câștigă tot mai multă cotă
Cu exporturi care se apropie de 5 milioane de euro în primele 10 luni ale anului, China câștigă o cotă tot mai mare din piața românească. Din această țară a ajuns la noi o cantitate de 1.213 tone de pește, după ce în tot anul 2023 importasem ceva mai puțin de 1.000 de tone în valoare de 2,90 milioane de euro, arată datele TAXUD.
Anul acesta am importat pește (în special produse din pește și conserve) din Papua Noua Guinee, Sri Lanka, Gana etc. Chiar dacă vorbim de importuri deocamdată mici, ele au crescut în ultimii ani.
232 milioane de euro are alocate Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021 - 2027, din care 162,5 milioane euro din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură (FEAMPA), respectiv 69,5 milioane euro din bugetul de stat. Banii pot fi utilizați de către pescarii autorizați să practice pescuit comercial, fermierii din acvacultură, procesatorii de produse din pescuit și acvacultură, autorități publice, unități de cercetare din domeniul acvaculturii și pescuitului, beneficiari ai strategiilor de dezvoltare locală din zonele pescărești.
Exporturile, de 3 ori mai mici ca importurile
În perioada ianuarie - 21 noiembrie 2024, România a exportat pește și produse din pește în valoare de numai 23,32 milioane de euro, de 3,4 ori mai puțin decât am importat. Într-o proporție covârșitoare, exporturilor românești au ajuns în Republica Moldova. În 2023 valoarea exporturilor a fost de 23,42 milioane de euro, iar în 2022 de 19,80 milioane de euro. Peste graniță trimitem în special conserve de pește, dar pe lista exporturilor și-a făcut loc și un export de caviar către piața din Regatul Unit, mai arată datele TAXUD.
Declinul pescuitului românesc
În 2023, România a înregistrat o scădere puternică pescuitul maritim, capturând doar 3.000 de tone de pește din Marea Neagră, de patru ori mai puțin comparativ cu anii de dinainte de pandemie. Explicația pentru acest declin este flota de pescuit mult prea mică, circa 147 de ambarcațiuni în 2023 cu o capacitate foarte redusă (1.634 de tone), și numărul tot mai scăzut de pescari înregistrați oficial, sub 500 de persoane. Sub România s-au mai aflat anul trecut doar Slovenia (136 de nave), Lituania cu 117 nave și Belgia cu 60 de nave, potrivit termene.ro. Pe primul loc în Europa este flota Norvegiei cu o capacitate de 492.583 de tone.
O altă problemă este și cea a pescuitul ilegal. De exemplu, zilele trecute comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, alături de reprezentanţii Comisariatului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au distrus uneltele de pescuit comercial confiscate în ultimii doi ani în cadrul activităţilor de prevenire şi combatere a braconajului piscicol în Delta Dunării. În total, lungimea setcilor confiscate depăşeşte 58.700 de metri liniari. De asemenea, zilele trecute în județele Botoșani, Ilfov și Bihor o acțiune a polițiștilor pentru combaterea braconajului piscicol a dus la confiscare a 300 kg de pește, 16 km de plasă monofilament, nouă bărci etc., pe parcursul anului trecut au fost confiscați 45 km de plasă monofilament, 9.466 de setci (aproape de 4 ori mai multe față de 2022) etc., iar valoarea amenzilor a fost de 2,59 milioane de lei (cea mai mare de după 2020).
Bursa de pește a dat faliment, piața de pește este închisă
Pentru a ajuta la comercializarea producției de pește obținută în special în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), în primăvara anului 2019 era deschisă la Tulcea Bursa de pește. Un proiect realizat cu fonduri europene, iar administrarea ei a fost preluată de către Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA. Cum s-a ales praful de Casa Unirea, așa s-a ales praful și de această bursă. În 2016, la Năvodari era inaugurată cea mai mare piață de pește din România. Dotată cu spații de depozitare frigorifice și centre de vânzare, ea ar fi trebuit să asigure desfacerea rapidă a capturilor din Marea Neagră. Din păcate, și acest proiect a fost un eșec, astăzi piața fiind închisă.
