Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După o analiză strict pe lege a reieşit faptul că afaceristul Constanda a obţinut terenul din Parcul Bordei incălcănd Codul Civil, acesta cumpărănd drepturile litigioase de la foştii proprietari, deşi terenurile din Satul Francez nu mai erau in litigiu la momentul respectiv, astfel incăt contractul este nul.
După o analiză strict pe lege a reieşit faptul că afaceristul Constanda a obţinut terenul din Parcul Bordei incălcănd Codul Civil, acesta cumpărănd drepturile litigioase de la foştii proprietari, deşi terenurile din Satul Francez nu mai erau in litigiu la momentul respectiv, astfel incăt contractul este nul.
Scandalul iscat in jurul Parcului Bordei ia amploare. Juriştii Primăriei Capitalei, dacă ar fi vrut, ar fi putut evita lungul şir de procese, rezolvănd cazul Bordei doar după o atentă citire a legislaţiei in domeniu. Astfel, Costică Constanda a cumpărat drepturile litigioase pe nişte terenuri din Satul Francez deja căştigate de proprietari in instanţă. Incheierea contractului de cedare a drepturilor litigioase a avut loc in etapa in care Primăria Municipiului Bucureşti trebuia să pună in executare hotărărea judecătorească respectivă.
act nul. Aşadar, incheierea contractului respectiv s-a făcut intr-o etapă administrativă, nu judecătorească. Neexistănd un litigiu, nu putea exista nici dreptul de a-l cumpăra, astfel cum legiferează articolul 1403 din Codul Civil, potrivit căruia "lucrul se socoteşte litigios cănd există proces sau contestaţie asupra fondului dreptului". Un argument care să sprijine ideea nulităţii actului incheiat de Constanda cu proprietarii din Satul Francez este şi o acţiune in instanţă a doi dintre aceştia, care cereau să se constate nulitatea actului de cedare a drepturilor litigioase. Conform Mediafax, procesul declanşat la Judecătoria Sectorului 1 s-a incheiat la 1 octombrie 2004, cănd Ioana Angelescu şi Nora Geta Monteoru Angelescu şi-au retras acţiunea indreptată atăt impotriva lui Costică Constanda, căt şi impotriva celorlalţi proprietari. Mai mult decăt atăt, chiar dacă ar fi existat un contract legal intre Constanda şi proprietarii din Satul Francez, Municipalitatea ar fi putut să evite atribuirea vreunui teren in Satul Francez sau in orice altă parte, in speţă, Parcul Bordei, dacă ar fi pus in aplicare articolele 1402-1404 din Codul Civil.
neglijenŢa. Potrivit Codului Civil, Primăria Capitalei putea să-i plătească lui Constanda doar suma pe care acesta a plătit-o proprietarilor din Satul Francez, taxele şi dobănda, nemaiavănd obligaţia de a mai atribui cuiva vreun teren.
Citește pe Antena3.ro
CONCRET, Municipalitatea putea să aplice articolul 1402 din Codul Civil şi să evite lungul şir al proceselor generate, dar şi despăgubirea de 17 milioane de euro oricum neintemeiată in condiţiile in care nu s-a făcut dovada vreunui prejudiciu cert. O altă eroare judiciară a apărut chiar şi in soluţia definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti prin care i s-a dat căştig de cauză lui Costanda. Situaţia este explicată in articolul 12 din Legea 213/1998, "bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, in administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local, iar darea in administrare se realizează, după caz, prin hotărăre a Guvernului sau a Consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General sau a Consiliului local".
Soluţia pentru salvarea Parcului Bordei stă in măinile societăţii civile sau a Guvernului care, invocănd un interes public, pot deschide o acţiune in instanţă sub forma unei revizuiri sau a unei contestaţii in anulare.
