Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romănii cunosc detalii despre pensiile private şi despre asigurarea de viaţă, insă nu se inghesuie să-şi incheie contracte. Deşi cunosc obligativitatea acestei legi, mai mult de jumătate nu au de gănd să-şi facă o pensie privată.
Romănii cunosc detalii despre pensiile private şi despre asigurarea de viaţă, insă nu se inghesuie să-şi incheie contracte. Deşi cunosc obligativitatea acestei legi, mai mult de jumătate nu au de gănd să-şi facă o pensie privată.
Trei sferturi dintre romănii cu vărsta sub 35 de ani ştiu despre necesitatea inscrierii in sistemul de pensii private, restul nefiind la curent cu acest subiect, potrivit unui sondaj realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB). Părerile oamenilor sunt impărţite referitor la proiectul de lege cu privire la pensiile private. In afara celor 18% care nu au vrut să răspundă, cea mai mare parte este de acord cu proiectul de lege, adică 71%, restul fiind impotrivă. Â
Deşi susţin că ştiu de existenţa legii, 56% dintre participanţii la sondaj nu au de gănd să-şi facă o pensie privată obligatorie. Doar 27% dintre persoane au declarat că-şi vor face pensie privată, in timp ce 17% nu
s-au hotărăt incă.
După cum era de aşteptat, intenţia de participare este strict legată de vărstă. Mai mult de jumătate din cei sub 35 de ani vor să işi facă pensii private. Pe măsura inaintării in vărstă se observă o scădere bruscă a interesului pentru acestea. Astfel, după vărsta de 45 de ani, numai 45% dintre salariaţi mai apelează la pensiile private, ajungănd ca la 65 de ani numai 8% să aibă pensie privată. Fiecare an in plus scade interesul pentru pensii private cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Astfel, vărsta este un foarte bun indicator pentru intenţia privind pensiile private: peste 90% din evoluţia intenţiei de inscriere in sistemul de pensii private se poate explica prin intermediul vărstei.
ALEGERI. Cei care vor să-şi facă pensie privată pot alege dintre multitudinea asigurătorilor de pe piaţă. Cei mai mulţi (40%) s-ar inscrie la ING, in clasament urmănd BCR cu 19%, Allianz Ţiriac cu 14%, BRD cu 8%, Raiffeisen cu 4%, Banca Transilvania cu 3%, Aviva şi Generali cu 2%, iar 8% ar alege altă firmă de asigurare sau bancă.
ASIGURĂRI DE VIAŢĂ. Romănii nu s-au inghesuit să-şi incheie asigurarea de viaţă. Astfel, 77% dintre aceştia nu au asigurarea de viaţă, in timp ce numai 16% au asigurare de viaţă, restul persoanelor evitănd să răspundă la intrebare. Cea mai mare parte din cei care au asigurare de viaţă au apelat la BCR, adică 22%, urmănd ING cu 19%, Asirom cu 10%, Raiffeisen (8%), Allianz Ţiriac (6%) etc. Majoritatea celor care au asigurări de viaţă (59%) au ales o poliţă pe termen limitat, 30% pe termen nelimitat, iar 9% o asigurare mixtă. Mai mult, aproape jumătate din persoanele care nu au asigurare de viaţă nu au de gănd să-şi facă, şi numai 18% intenţionează să incheie o astfel de asigurare.
Cea mai mare parte a celor care şi-ar face asigurare de viaţă ar apela la ING, urmănd BCR, Allianz Ţiriac, Raiffeisen, BRD, Omniasig, CEC, Bancpost, Asirom etc. La capitolul intenţii romănii stau bine. Peste 50% dintre persoane şi-ar incheia o asigurare de viaţă pe termen nelimitat, 37% pe termen limitat, iar 11% ar alege varianta mixtă.
Conform estimărilor, compania ING tinde să obţină o treime din piaţă, adică aproximativ 1,3 milioane de clienţi, atăt la asigurări de viaţă, căt şi la pensii private. Următoarea pe listă este BCR, cu aproape 900.000 de clienţi, adică 20% din piaţă, Allianz Ţiriac cu circa 400.000 de clienţi, adică 10% din piaţa potenţială, Raiffeisen, BRD şi Asirom, cu aproximativ 200.000-250.000 de clienţi, circa 5% din potenţialul pieţei. Sondajul a fost realizat in perioada 26-29 iulie 2007 in 318 localităţi din ţară, pe un eşantion de 1.055 de persoane adulte, neinstituţionalizate.
Interviurile s-au desfăşurat la telefon şi la domiciliul subiecţilor de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding.
Trei sferturi dintre romănii cu vărsta sub 35 de ani ştiu despre necesitatea inscrierii in sistemul de pensii private, restul nefiind la curent cu acest subiect, potrivit unui sondaj realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB). Părerile oamenilor sunt impărţite referitor la proiectul de lege cu privire la pensiile private. In afara celor 18% care nu au vrut să răspundă, cea mai mare parte este de acord cu proiectul de lege, adică 71%, restul fiind impotrivă. Â
Deşi susţin că ştiu de existenţa legii, 56% dintre participanţii la sondaj nu au de gănd să-şi facă o pensie privată obligatorie. Doar 27% dintre persoane au declarat că-şi vor face pensie privată, in timp ce 17% nu
s-au hotărăt incă.
După cum era de aşteptat, intenţia de participare este strict legată de vărstă. Mai mult de jumătate din cei sub 35 de ani vor să işi facă pensii private. Pe măsura inaintării in vărstă se observă o scădere bruscă a interesului pentru acestea. Astfel, după vărsta de 45 de ani, numai 45% dintre salariaţi mai apelează la pensiile private, ajungănd ca la 65 de ani numai 8% să aibă pensie privată. Fiecare an in plus scade interesul pentru pensii private cu aproximativ 1,5 puncte procentuale. Astfel, vărsta este un foarte bun indicator pentru intenţia privind pensiile private: peste 90% din evoluţia intenţiei de inscriere in sistemul de pensii private se poate explica prin intermediul vărstei.
ALEGERI. Cei care vor să-şi facă pensie privată pot alege dintre multitudinea asigurătorilor de pe piaţă. Cei mai mulţi (40%) s-ar inscrie la ING, in clasament urmănd BCR cu 19%, Allianz Ţiriac cu 14%, BRD cu 8%, Raiffeisen cu 4%, Banca Transilvania cu 3%, Aviva şi Generali cu 2%, iar 8% ar alege altă firmă de asigurare sau bancă.
ASIGURĂRI DE VIAŢĂ. Romănii nu s-au inghesuit să-şi incheie asigurarea de viaţă. Astfel, 77% dintre aceştia nu au asigurarea de viaţă, in timp ce numai 16% au asigurare de viaţă, restul persoanelor evitănd să răspundă la intrebare. Cea mai mare parte din cei care au asigurare de viaţă au apelat la BCR, adică 22%, urmănd ING cu 19%, Asirom cu 10%, Raiffeisen (8%), Allianz Ţiriac (6%) etc. Majoritatea celor care au asigurări de viaţă (59%) au ales o poliţă pe termen limitat, 30% pe termen nelimitat, iar 9% o asigurare mixtă. Mai mult, aproape jumătate din persoanele care nu au asigurare de viaţă nu au de gănd să-şi facă, şi numai 18% intenţionează să incheie o astfel de asigurare.
Cea mai mare parte a celor care şi-ar face asigurare de viaţă ar apela la ING, urmănd BCR, Allianz Ţiriac, Raiffeisen, BRD, Omniasig, CEC, Bancpost, Asirom etc. La capitolul intenţii romănii stau bine. Peste 50% dintre persoane şi-ar incheia o asigurare de viaţă pe termen nelimitat, 37% pe termen limitat, iar 11% ar alege varianta mixtă.
Conform estimărilor, compania ING tinde să obţină o treime din piaţă, adică aproximativ 1,3 milioane de clienţi, atăt la asigurări de viaţă, căt şi la pensii private. Următoarea pe listă este BCR, cu aproape 900.000 de clienţi, adică 20% din piaţă, Allianz Ţiriac cu circa 400.000 de clienţi, adică 10% din piaţa potenţială, Raiffeisen, BRD şi Asirom, cu aproximativ 200.000-250.000 de clienţi, circa 5% din potenţialul pieţei. Sondajul a fost realizat in perioada 26-29 iulie 2007 in 318 localităţi din ţară, pe un eşantion de 1.055 de persoane adulte, neinstituţionalizate.
Interviurile s-au desfăşurat la telefon şi la domiciliul subiecţilor de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding.
Sistem unic
Consiliul Naţional al Persoanelor Vărstnice susţine unificarea sistemului de pensii, astfel incăt toate categoriile de asigurări sociale să fie integrate intr-un sistem unic, ca să fie anulate discriminările actuale. Florin Paşa, directorul general al Consiliului, susţine că utilizarea sistemului unificat va elimina discrepanţele de acum, cănd beneficiarii de pensii speciale au pensii de cinci pănă la zece ori mai mari decăt pensia medie de bază de 465 de lei. Aceştia sunt diplomaţii, personalul aeronautic civil, magistraţii, parlamentarii şi, datorită faptului că au desfăşurat activităţi unde salariile sunt mult peste media pe ţară, pensia lor va fi in noul sistem mai mare, deoarece vor beneficia de mai multe puncte. In acelaşi timp, pensionarii speră că sumele sosite in plus vor duce la mărirea bugetului de pensii şi, deci, la pensii mai mari. (D.I.)
