Piata - Rosii din belsug, preturi de nimic

Gradinarii particulari sunt nemultumiti ca, in ciuda recoltei bune, nu-si pot recupera cheltuielile din cauza preturilor de nimic. Procesatorii spun ca e vina lor, ca produc haotic, fara contracte.

Daca anul trecut si-au vazut munca distrusa de ploi si de inundatii, anul acesta producatorii particulari din Galati si Prahova au gradinile si solarele pline de rosii, vinete si ardei. Dar bucuria pe care le-a adus-o recolta abundenta a fost stearsa cu buretele de preturile derizorii de desfacere. Pentru ei, abundenta inseamna faliment.

DE PLANS. Satenii din localitatea prahoveana Balta Doamnei, gradinari recunoscuti, se plang ca din cauza preturilor de nimic nu-si pot recupera nici macar banii investiti in culturi. "Imi vine sa arunc tot la groapa de gunoi, asa cum au mai aruncat si altii, decat sa fim bataie de joc. Un kilogram de mere e 25.000 de lei si ce munci se fac la mere! La munte se fac si nestropite. Doar le culege din pom…", isi varsa oful Toma Mazilu, un legumicultor venit cu marfa la piata, la Ploiesti. El obtine 5.000 de lei vechi pe kilogramul de rosii si 8.000-10.000 de lei pe kilogramul de vinete si de ardei. In timp ce angrosistii ofera 2.000 de lei pe kilogramul de rosii.

Nici galatenii nu stau mai bine. Au facut legume din belsug, pentru care n-au piata de desfacere. Rosiile, ardeii, castravetii sau vinetele se dau la preturi de cinci ori mai mici comparativ cu 2004 si 2005. Specialistii agricoli sustin ca situatia duce la falimentul producatorilor, multi dintre ei fiind nevoiti sa-si vanda produsele direct de pe camp, cu cat o da Dumnezeu.

GRESEALA. Procesatorii spun ca singurii vinovati de situatie sunt chiar gradinarii. "S-au orientat spre productia pentru consum, si cum consumul nu a fost la nivelul asteptarilor, s-au trezit fara piata de desfacere si au fost nevoiti sa lase la pret", considera Aurel Tanase, presedintele patronatului Romconserv. "La castraveti, pentru ca nu i-au sortat pe caliberul (n.r. - dimensiuni) 3-6, 6-9 centimetri, marfa lor are 9-12 centimetri sau chiar mai mult si nu o vrea nimeni, pretul coborand la 1.000-2.000 de lei vechi/kg", a adaugat el.

In schimb, marii producatori, serele, care au facut productie controlata si au avut contracte, au valorificat bine, a precizat Tanase. Asta desi fabricile de conserve nu au oferit preturi mari: 7.000-8.000 de lei vechi/kg pentru mazare si fasole, 8.000-10.000 de lei/kg pentru castraveti, 2.000-4.000 de lei/kg pentru rosii si 3.000-4.000 de lei/kg pentru vinete.

PROBLEME. Sistemul haotic de productie si comercializare a legumelor a lasat industria cu mai putina materie prima anul acesta. "Micii producatori nu au inteles necesitatea contractarii productiei, Ministerul Agriculturii nu a finalizat nici acum programul de subventionare controlata la legume pentru acest an, la ora actuala fiind o totala confuzie in sistem", a concluzionat Tanase.

Si babilonia va continua atat timp cat gradinarii vor face rosii, vinete sau ardei cu nemiluita, fara sa respecte standardele de calitate si fara contracte, iar agricultura nu va sari sa subventioneze acele legume de care are nevoie industria.

INDUSTRIE

Procesatorii spun ca nu-si permit sa dea mai multi bani pe legumele pentru conserve. Fabricile fac eforturi mari sa supravietuiasca, asupra lor apasand costuri mari cu ambalajele, cu gazul si pacura, energia electrica, toate avand tarife tot mai mari, si cu forta de munca, aceasta fiind din ce in ce mai putina si mai scumpa. Si sunt la mana marilor lanturi de magazine, care impun conditii foarte dure si preturi foarte mici pentru a le baga marfa pe rafturi. "Toate acestea fac ca fabricile sa oblige producatorii la preturi foarte mici, pentru ca se lucreaza la limita costurilor", a declarat Aurel Tanase.

CHELTUIELI

Sa faci legumicultura nu e usor: cheltuielile sunt mari si munca-i multa si migaloasa. Samanta si lucrarile cu infiintarea, intretinerea si protejarea culturilor de daunatori iti scot milioane de lei vechi din buzunar. "Ca sa nu mai spunem ca te ajunge cate 10 milioane de lei vechi folia pentru solarii, ca acestea trebuie incalzite iarna, ca se munceste de dimineata de la trei, ca n-avem duminica, nici sarbatori legale", a declarat gradinarul prahovean Toma Mazilu.

Material realizat cu ajutorul corespondentilor Jurnalului National: Nina Marcu (Prahova), Daniel Mihalascu (Galati).