Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a avizat ieri abrogarea articolelor din OUG nr. 114/2018 prin care se plafonase prețul gazelor naturale din producție internă pentru populație și CET-uri la 68 lei/MWh, se reintroduseseră prețurile reglementate la energia electrică destinată consumatorilor casnici clienți ai furnizorilor de ultimă instanță și se majorase de la 0,2% la 2% taxa percepută de ANRE operatorilor din energie și gaze. Intrată în vigoare la începutul acestui an, ordonanţa a generat nemulţumirea companiilor din domeniu, care au solicitat în repetate rânduri abrogarea prevederilor care vizau piaţa de energie.
În cazul în care modificările menționate vor fi aprobate și publicate în Monitorul Oficial, va exista o perioadă de 90 de zile până când acestea vor intra efectiv în vigoare, interval în care ANRE va trebui să elaboreze metodologiile de aplicare a noilor prevederi. Din cauza Ordonanţei 114, în luna martie a acestui an, Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României pentru aplicarea incorectă a Directivei UE a gazelor.
Falsa protecţie a consumatorilor vulnerabili
În decembrie 2018 când a adoptat OUG 114, executivul motiva introducerea plafonării prețului gazelor naturale şi a prețurile reglementate la energia electrică pentru consumatorii casnici din nevoia de a-i proteja împotriva creşterii preţurilor. Această protecţie este însă asigurată pentru toţi consumatorii casnici, în condiţiile în care România nu are încă o definiţie a consumatorilor casnici. În mai, un studiu realizat de realizat de compania EMERTON la solicitarea Federației Patronale Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propunea adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori. De asemenea, studiul avansa ideea constituirii unui fond de protecție a consumatorilor vulnerabili, de circa 970 milioane de lei pe an, din care fiecare astfel de consumator vulnerabil ar primi o subvenție anuală de 650 lei și care ar acoperi jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, respectiv 50% din prețul mediu de 130 lei/MWh plătit anul trecut de gospodăriile populației, luând un calcul un consum mediu anual de 10 MWh de gaze pe gospodărie.
Definirea consumatorului vulnerabil trebuia făcută de Guvern până acum, astfel încât, de la 1 aprilie 2019, să se poată aplica Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, prin care se instituie un sistem de sprijin financiar al consumatorilor vulnerabili energetic îmbunătăţit faţă de cel actual. Guvern a decis însă să amâne acest termen până în 2021.
Pe bursă, preţul energiei a explodat
Preţul energiei electrice pe piaţa bursieră spot, cu livrare marţi, a ajuns în orele de vârf la 552,9 lei pe MWh, dublu faţă de alte ţări din regiune, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM. Astfel, preţul maxim de marţi se apropie foarte mult de recordul de 600 de lei pe MWh înregistrat în iarna 2017. În regiune, România avea cel mai mare preţ al energiei în ziua de marţi, similar cu cel din Ungaria, cu care este cuplată la nivel de piaţă sport, însă de două ori mai mare faţă de preţurile din Cehia şi Slovacia
Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor a făcut ieri primul pas pentru modificarea OUG 114/2018, dând un aviz favorabil pentru eliminarea prevederilor referitoare la piaţa de energie
