Ceea ce ar fi părut imposibil în urmă cu câţiva ani se întâmplă în această perioadă. Cotaţiile ţiţeiului doboară record după record, depășind şi bariera psihologică de 40 de dolari/baril. Analiştii susţin însă că s-a ajuns deja la un preţ extrem de mic şi este puţin probabil ca această tendinţă să continue prea mult timp.
Scăderea accentuată a cotaţiilor barilului de petrol vine într-un context caracterizat de o supraofertă pe piaţa internaţională, alimentată, pe de o parte, de producătorii americani de petrol de şist, fapt ce a generat o reducere puternică a importurilor SUA de petrol, iar pe de altă parte, de apropiata intrare pe piaţă a petrolului iranian. În plus, cererea de materii prime a scăzut puternic pe piaţa chineză, pe fondul sem nelor de încetinire a creşterii economice. De asemenea, recenta devalorizare a yuanului, decisă de auto ri tă ţile de la Beijing, a avut rolul de a acc entua incertitudinile, provocând temeri că importurile Chinei de petrol şi alte mărfuri ar putea scădea în continuare.
SUA vor să reia exporturile
Pe lângă faptul că importurile americane de ţiţei s-au redus, oficialii americani iau în calcul şi ridicarea autoembargoului impus în 1973 privind exporturile de ţiţei (excepţie făcând cele către Canada). Camera Reprezentanților ar putea vota cel mai devreme în septembrie un act normativ de ridicare a interdicției de export ţiţei, iar Senatul se va pronunţa asupra acestei măsuri la începutul anului viitor, potrivit presei internaţionale care citează Wall Street Journal.
În aşteptarea petrolului iranian
Eliminarea limitărilor asupra exporturilor de petrol iranian va duce la o creştere a ofertei pe piața mondială, şi acest lucru va pune o presiune, în plus, pe preţul petrolului. Iranul este pe locul doi mondial, după Rusia, din punctul de vedere al rezervelor de gaze, şi pe locul patru în clasamentul rezervelor de ţiţei. În 2015, Iranul a produs în medie 2,8 milioane de barili pe zi şi, potrivit BP, rezervele sale dovedite sunt de 157 de miliarde de barili, suficient pentru a susţine consumul actual din China pentru 40 de ani. O dată cu anularea limitării exporturilor, analiștii estimează că Iranul își poate suplimenta rapid producția cu 500.000 de barili/zi.
OPEC ar putea interveni
Deşi la ultima sa reuniune din luna iunie, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) anunţase că nu va modifica plafonul de producţie până în decembrie, când este prevăzută următoarea reuniune, situaţia de pe piaţa internaţională ar putea duce la o schimbare a politicii OPEC. Recent, mai mul te ţări membre au solicitat o reu niune de urgenţă pentru a se lua în discuţie reducerea plafonului de producţie.
Românii cumpără carburanţii cei mai scumpi din regiune
Ceea ce se întâmplă pe plan extern a avut ca efect și ieftinirea carburanţilor la pom pă în Ro mânia. Cu toate acestea, ieftinirea ar fi putut fi mai mare, dar trebuie să ţinem cont că jumătate din preţul la pompă îl reprezintă taxele pe care le percepe statul, iar devalorizarea leului în raport cu dolarul american a avut și ea o influenţă negativă.
Așa se face că noi plătim mai mult pentru benzină decât șoferii din Polonia, Ungaria, Bulgaria, Luxemburg, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia etc. Nici la motorină nu stăm mai bine, șoferii români fiind obligaţi să cumpere o motorină mai scumpă decât nemţii, de exemplu. OMV Petrom a operat în această lună 10 ieftiniri la benzină, în valoare totală de 55 de bani, și 7 la motorină, în valoare totală de 30 de bani.