Primii 10 „valutişti” ai ţării au strâns 38 de miliarde de euro

de Adrian Stoica | 20 Sep 2017 • 12:10

Sursa foto: Marin Raica/Intact Images

Anul trecut, exportatorii au fost principalii furnizori de valută ai ţării, în condiţiile în care fondurile europene atrase nu au depăşit şapte miliarde de euro, iar investiţiile străine directe au totalizat patru miliarde de euro. Capitala şi alte nouă judeţe au reuşit să asigure circa 67% din cele 57,38 de miliarde de euro cât au totalizat exporturile la nivel naţional. Ca şi în 2015, în 2016 doar în Bucureşti şi în alte 14 judeţe exporturile au depăşit valoarea de un miliard de euro, în timp ce în alte 18 judeţe valoarea acestora nu a sărit de 500 de milioane de euro.

Deşi anul trecut a fost a marcat un record al exporturilor, balanţa comercială a continuat să se deterioreze, deficitul ajungând la 9,9 miliarde de euro. Tendinţa s-a accentuat în primele patru luni ale acestui an, atingându-se un deficit de 11,5 miliarde de euro, iar până la sfârşitul anului se estimează că va ajunge la 12,5 miliarde de euro. Bucureştiul a fost lider la exporturi, adunând 9,7 miliarde de euro, dar el a generat şi cel mai mare deficit, în condiţiile în care importurile au fost de 20 de miliarde de euro.

Un număr de 22.000 de companii au asigurat anul trecut exporturile României, în timp ce 83.000 de firme au derulat activităţi de import.

Mergem pe valoare adăugată mică

Citește pe Antena3.ro

Care e atmosfera la sediul USR. Elena Lasconi a avut o criză de bilă de la emoții: „N-am dormit toată noaptea”

Deşi am renunţat la exporturile de materie primă, am rămas tributari exporturilor de produse cu valoare adăugată mică. Componentele de tractoare şi auto, scaunele, aparatele telefonice, anvelopele, uleiurile etc., au fost principalele produse care au luat drumul străinătăţii, la acestea adăugându-se grâul şi maşinile, în principal cele produse la Piteşti. În schimb, dacă vorbim de importuri, pe lista acestora găsim autoturismele noi, medicamentele, circuitele electronice integrate, telefoanele mobile, produsele petroliere etc.

Industria auto, motorul exporturilor

Sectorul auto şi al componentelor auto a înregistrat cea mai mare rată de creştere, de 9% în 2016, față de 2015, cu mult peste media industriei, care a fost de 1,6%. Per total, industria auto a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 22 de miliarde de euro, din care 72% a fost asigurată de cele peste 600 de fabrici de componente auto. Amplasate în majoritatea lor în vestul ţării, ele au avut exporturi de peste 10 miliarde de euro. Vorbim însă despre fabrici unde producţia nu necesită un grad înalt de calificare, aceasta fiind şi una dintre explicaţiile pentru salariile mici din acest sector.

De unde a venit valuta

Principalii „valutişti” ai ţării au fost anul trecut, alături de Bucureşti, judeţele Timiş (5,9 miliarde de euro), Argeş (5,8 miliarde de euro), Arad (3,3 miliarde de euro), Braşov (2,9 miliarde de euro) şi Sibiu (2,7 miliarde de euro). Cele cinci judeţe au trimis la export produse în valoare de 20 de miliarde de euro (35% din total), iar o pondere semnificativă au deţinut-o componentele auto. La polul opus s-au plasat judeţele Vaslui, Teleorman, Mehedinţi, Giurgiu şi Gorj, valoarea exporturilor totalizând aici 546 de milioane de euro.

Capitala, cel mai mare deficit comercial

Cel mai mare exportator al ţării, Capitala, a reuşit să deţină supremaţia şi în ceea ce priveşte importurilor, valoarea lor atingând 20,597 de miliarde de euro. Bucureştiul a fost urmat de Ilfov (5,6 miliarde de euro), Timiş (5,1 miliarde de euro) şi Argeş (4,3 miliarde de euro). Cele mai mici importuri au fost înregistrate în judeţele care au înregistrat şi cele mai mici exporturi.

Dacia duce pe umeri excedentul comercial

Anul trecut, doar 26 de judeţe au reuşit să înregistreze excedent comercial, cel mai mare, 1,5 miliarde de euro, fiind obţinut de judeţul Argeş. Excedentul a fost asigurat de fabrica auto Renault-Dacia, care a trimis la export 545.000 de maşini. Excedente comerciale au mai înregistrat judeţele Timiş (833 milioane de euro), Sibiu (624 milioane de euro), Olt (603 milioane de euro) şi Alba (446 milioane de euro).

Primii la export, în top la salarii

Judeţele care au înregistrat anul trecut cele mai mari exporturi au ocupat şi primele locuri în ceea ce priveşte nivelul de salarizare. Astfel, din cele cinci judeţe care conduc topul exportatorilor, judeţul Timiş se află în top trei, în condiţiile în care primul loc a fost ocupat de Bucureşti, cu un salariu mediu net de 2.936 de lei, iar pe doi a fost judeţul Ilfov, cu 2.478 lei. La rândul său, judeţul Argeş, care a fost al doilea judeţ din punctul de vedere al exporturilor şi s-a plasat pe primul loc în ceea ce priveşte excedentul comercial, a ocupat locul cinci în ceea ce priveşte salariul mediu net, el fiind devansat de judeţul Cluj, unde este foarte bine reprezentată industria componentelor auto şi IT.

Uzina Renault-Dacia de la Mioveni a fost anul trecut compania cu cea mai mare cifră de afaceri din România, 20.76 miliarde de lei, şi a ocupat locul 14 în ceea ce priveşte profitul net cu 456,53 milioane de lei

Judeţ Export (mil. euro) Import (mil. euro) Salariu mediu net (lei)

Alba 1.322 876 1.785

Arad 3.305 2.925 1.829

Argeş 5.789 4.286 2.131

Bacău 490 695 1.758

Bihor 1.780 1.814 1.574

Bistriţa-Năsăud 792 675 1.640

Botoşani 304 278 1.699

Brăila 192 173 1.640

Braşov 2.906 2.773 1.977

Bucureşti 9.732 20.597 2.936

Buzău 585 454 1.660