Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conceptul de „resort” este unul foarte apreciat de către turiștii din întreaga lume care caută experiențe de vacanță complete, iar în țara noastră au apărut mai multe complexuri turistice care le oferă oaspeților și facilități de lux și activități și servicii de agrement, pe lângă serviciile esențiale. Însă, în lipsa unei definiții legale a resortului turistic, distinctă de hotel, persistă ambiguitatea, spun câțiva parlamentari, care vor să schimbe acest lucru prin stabilirea unor condiții clare pe care aceste structuri trebuie să le îndeplinească.
Amplasarea pe o suprafață de cel puțin un hectar, dotarea cu SPA și alte servicii conexe de wellness, dar și existența unor spații verzi amenajate sunt doar câteva dintre ele, potrivit unui proiect legislativ pus recent în dezbatere, la Parlament.
Propunerea legislativă pusă, săptămâna trecută, pe masa senatorilor vizează modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România și este inițiată de deputatul PSD Augustin Hagiu și semnată, în total, de 37 de parlamentari al actualei puteri, printre care și fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu.
Cadrul de reglementare aflat în vigoare, aplicabil funcționării locațiilor de vacanță integrate, „nu este actualizat în raport cu activitatea resorturilor turistice și nu reflectă realitățile investiționale”, spun inițiatorii.
Amplasate, de obicei, în destinații pitorești - fie ca este vorba de plaje exotice, munți sau alte locuri spectaculoase -, resorturile turistice le oferă vizitatorilor o gamă largă de facilități și servicii, de la cazare, baruri și restaurante, până la activități recreative și de relaxare, toate într-o locație.
Însă, în România „nu există, azi, o definiție legală a «resortului», distinctă de hotel, deși investițiile mari se configurează ca ansambluri integrate cu suprafețe ample, facilități de agrement și componente de wellness”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ.
Suprafața minimă: 10.000 mp
Prin urmare, proiectul legislativ stabilește, în primul rând, o definiție a resortului turistic. Concret, acesta trebuie să aibă o amprentă teritorială de minimum 10.000 de metri pătrați și să includă atât cazare, cât și restaurante, zone de agrement, SPA și zone verzi.
„Resortul turistic este structura de primire turistică ce îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este constituit dintr-un ansamblu de spații de cazare dispuse într-una sau mai multe clădiri ori vile, amplasat pe o suprafață de minimum 10.000 m2;
b) include unități proprii de alimentație publică;
c) dispune de facilități de agrement și relaxare, precum și spații verzi amenajate;
d) este dotat cu SPA și alte servicii conexe de wellness și recreere”, stipulează proiectul de lege.
Propunerea legislativă prevede și că resorturile turistice vor putea fi clasificate doar la 4 și 5 stele, ceea ce înseamnă că standardele de calitate impuse vor fi ridicate.
De asemenea, criteriile de clasificare pentru resorturile turistice vor fi identice cu cele prevăzute în normele metodologice pentru hotelurile de 4 şi 5 stele.
Dacă respectă cumulativ criteriile prevăzute în noua lege, unitățile de cazare existente vor putea solicita reclasificarea ca „resort turistic”, fără să fie nevoite să întrerupă activitatea.
Predictibilitate pentru investitori, standarde înalte pentru turiști
Conform studiului de impact menționat în expunerea de motive, fără o definiție legală de „resort”, se operează prin încadrări hoteliere și persistă ambiguitatea, în vreme ce introducerea definiției împreună cu preluarea criteriilor de clasificare de hotel de 4*/5* „maximizează claritatea și minimizează costurile”.
În ceea ce privește impactul economic și social, pentru operatorii din turism/HORECA va exista o „clarificare a produsului «resort»”, un acces facil la pachete integrate (familie, wellness, MICE), iar activitățile de marketing vor fi mai eficiente. De asemenea, consumatorii vor avea parte de un standard predictibil al servicilor (4/5 stele), iar autoritățile vor putea controla mai ușor (criterii neschimbate, doar aplicate unei categorii nou-definite), conform expunerii de motive.
„Semnalizarea explicită a categoriei «resort turistic» crește predictibilitatea calității și facilitează opțiuni informate, oferind mult mai multă transparență pentru consumator, respectiv pentru așteptările acestuia.
Prin această inițiativă, se creează o categorie clar delimitată pentru investiții majore în turism de calitate - resorturi integrate, premium, bine reglementate. Astfel, se asigură predictibilitate pentru investitori, standarde înalte pentru turiști și dezvoltare economică locală durabilă”, argumentează inițiatorii în documentul amintit mai sus, menționând, totodată, că măsura propusă se aliniază cu „Strategia națională pentru dezvoltarea turismului 2025-2035” și este orientată spre „creșterea calității și competitivității ofertei”.
Efectele preconizate:
- Claritate investiţională: „definirea resortului reduce riscul de recalificare ulterioară şi facilitează finanţarea (bănci/fonduri)”.
- Simplificare administrativă: „clasificare pe criterii deja consacrate (hotel 4/5 stele), fără costuri metodologice suplimentare semnificative pentru stat”.
- Creştere economică locală: „resorturile atrag turism cu valoare adăugată mare, cu efecte pozitive asupra ocupării şi veniturilor fiscale locale”.
Inițiatorii au solicitat dezbaterea și aprobarea proiectului legislativ în procedură de urgență.
Spre deosebire de un hotel, un resort este conceput ca o destinație în sine, unde turiștii pot petrece un întreg sejur fără să fie nevoiți să iasă pentru diferite activități și servicii.
Citește pe Antena3.ro
