Proiecte rutiere finalizate cu întârziere

Autostrada Arad-Timişoara (35 km) şi centura Arad (12 km) vor fi finalizate în 2012, cu un an întârziere faţă de termenul iniţial, potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Eusebiu Pistru.

"Suntem în întârziere cu aceste lucrări din cauza proiectanţilor, şi, de asemenea, organizarea de şantier a durat foarte mult. Contractul a fost semnat la sfârşitul lui 2008-începutul lui 2009 şi va fi finalizat la începutul anului 2012", a declarat Pistru joi în conferinţa Mediafax Talks about Transport & Logistics.

Întrebat dacă ministerul va penaliza proiectantul pentru întârzierile create, Pistru a răspuns că în prezent toate contractele sunt verificate în vederea penalizării companiilor care generează întârzieri.m"Toate contractele sunt acum în verificări şi căutăm anumite lucruri unde să îi penalizăm pe constructori şi pe proiectanţi dacă au întârziat", a afirmat Pistru. Valoarea lucrărilor pentru tronsonul Arad-Timişoara şi centura Arad, la profil de autostradă, este de aproximativ 160 milioane de euro.

Hagiu: Jumătate din angajaţii CNADNR nu au Bacalaureatul şi semnează contracte de sute de milioane de euro

Preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu, a declarat azi, la seminarul Mediafax Talks about Transport & Logistics, că aproape jumătate din angajaţii CNADNR nu au Bacalaureatul, dar semnează contracte de sute de milioane de euro. "Aproape jumătate din angajaţii Companiei Naţionale de Drumuri nu au Bacalaureatul, dar semnează contracte de sute de milioane de euro. Sunt lucruri grave. Cred că transporturile din România pot fi comparate cu autostrada A1 (Bucureşti-Piteşti), cu infrastructură foarte proastă, pe care mai punem din când în când câte un petic, să mai circulăm o zi", a spus Hagiu.

El a adăugat că angajaţii de la Autoritatea Rutieră Română au Bacalaureatul, dar din când în când umblă cu pălării de cowboy şi ştiu să "vorbeşte românească". Hagiu a comparat transporturile din România cu o vacă de muls care a slăbit mult în ultimii trei ani, "e bătută, fugărită şi nu mai are ce mânca".

Ministerul Transporturilor va licita până în noiembrie patru tronsoane de autostradă
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) va licita până în noiembrie patru tronsoane de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean, respectiv Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva şi Orăştie-Sibiu, investiţii de aproximativ 670 milioane de euro cu termen de finalizare de trei ani. "Aceste tronsoane sunt finanţate din bani europeni şi de la bugetul de stat, iar cheltuielile suplimentare, respectiv exproprierile şi relocările de utilităţi, de la bugetul de stat", a declarat joi, la Mediafax Talks about Transport & Logistics, secretarul de stat în MTI Eusebiu Pistru.
Potrivit lui Pistru, valoarea lucrărilor la tronsonul Nădlac-Arad este de aproximativ 160 milioane de euro, la Timişoara-Lugoj de aproximativ 150 milioane de euro, la Orăştie-Sibiu de circa 160 milioane de euro şi Lugoj-Deva de aproximativ 200 milioane de euro.

În prezent, stadiul exproprierilor pe tronsonul Nădlac-Arad este de 70%. El a afirmat că un alt tronson de pe Coridorul IV paneuropean, Deva-Orăştie (proiect de aproximativ 160 milioane de euro), a fost atribuit, însă patru companii au contestat rezultatul licitaţiei.

Transporturile au nevoie de 100 milioane de euro pentru finalizarea Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) mai are nevoie de 100 milioane de euro pentru a finaliza Autostrada Bucureşti-Ploieşti, cu termen de finalizare la sfârşitul anului 2011, la un an după termenul estimat iniţial. "Tronsonul Bucureşti-Ploieşti trebuia finalizat anul acesta, dar, din lipsă de fonduri, nu am reuşit. Pentru finalizare o să prindem în bugetul din 2011 banii necesari", a spus secretarul de stat în MTI Eusebiu Pistru la conferinţa Mediafax Talks about Transport & Logistics. El a adăugat că în prezent firmele lucrează la capacitate redusă din lipsă de fonduri.

Autostrada este împărţită în două sectoare, respectiv Bucureşti-Moara Vlăsiei, unde lucrează consorţiul italian Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi, şi Moara Vlăsiei-Ploieşti, construit de asocierea Spedition UMB/Pa&Co Internaţional/Euroconstruct '98/Com-Axa.  Potrivit MTI, Autostrada Bucureşti-Ploieşti este realizată în proporţie de 60%.

Ministerul Transporturilor vrea să scoată din nou la licitaţie, în 2011, tronsonul Comarnic-Braşov

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) vrea să scoată din nou la licitaţie, în 2011, construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, în regim de concesiune, după ce în luna aprilie, în urma licitaţiei, câştigătorii au renunţat la proiect din lipsă de fonduri. "Intenţionăm să scoatem la licitaţie pentru concesiune tronsonul Comarnic-Braşov, sperăm cel mai târziu anul viitor, pentru a fi realizat până în 2014", a declarat, în cadrul conferinţei Mediafax Talks about Transport & Logistics, secretarul de stat în MTI Eusebiu Pistru. El a spus că în prezent ministerul lucrează la un nou caiet de sarcini. "O să schimbăm unele condiţii, ca să nu mai avem problemele de la prima atribuire", a adăugat Pistru.

Potrivit secretarului de stat, parteneriatele public-private sunt "şansa noastră" pentru dezvoltarea infrastructurii.
"E timpul ca şi România să intre în rândul lumii. Dezvoltarea parteneriatelor public-private devine foarte importantă pe măsură ce criza pune la îndoială capacitatea de a strânge bani la buget", a mai spus Pistru.

Consorţiul Vinci-Aktor a câştigat în mai 2009 licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov în regim de concesiune, dar a renunţat în aprilie 2010 la contractul în valoare de 1,5 miliarde de euro înainte de a îl semna, întrucât nu a reuşit să găsească o sursă de finanţare.

Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a tronsonului de autostradă pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie ce a condus la imposibilitatea de a obţine finanţare.

Tronsonul Comarnic-Braşov, cu o lungime de 55 de kilometri, avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.