x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Provocarea noului guvern: să crească sau nu salariile

0
Autor: Valentin Gros 29 Oct 2019 - 11:12
Provocarea noului guvern: să crească sau nu salariile Victor Stroe


Executivul viitor va avea de înfruntat o provocare: să aplice sau nu majorările salariale anunţate de foştii guvernanţi, care au lăsat „moştenire” şi promisiunea unor bonusuri pentru personalul cu studii superioare. Aceasta, în condiţiile în care, făcând comparaţia cu celelalte state europene, angajaţii noştri atrag în buzunarele lor, incluzând şi contribuţiile sociale, o mai mică parte din economie, şi totodată au încă un standard de viaţă mult mai slab, afectat şi de evoluţia preţurilor din ultimul timp. Practic, cu retribuţia pe o lună, un român ar putea trăi la nivel mediu numai cinci zile în ţări precum Danemarca sau Luxemburg.

Compensaţiile acordate angajaţilor (salarii şi contribuţii sociale) au totalizat anul trecut, în România, 80,9 miliarde de euro. Această sumă reprezintă o pondere de 39,9% din Produsul Intern Brut (PIB), în creştere de la 33,9%, în anul aderării la UE, 2007, potrivit datelor Eurostat. Din acest punct de vedere, ne situăm destul de mult sub media spaţiului comunitar, de 47,3%, nivel care a urcat foarte puţin, de la 46,4% în 2007.

Anul trecut, angajaţii care au beneficiat în cea mai mare măsură de pe urma economiei ţării lor au fost cei din Germania şi Franţa (52,2%), pe locul următor situându-se Danemarca (51,5%). Cele mai mici compensaţii ca pondere în PIB le primesc cei din Irlanda (29,7%), Grecia (33,1%) și Italia (39,4%).

Contribuţii sociale mici

România are însă cel mai mic procentaj din UE la contribuţiile sociale (1% din PIB), alte state modeste la acest capitol fiind Danemarca şi Malta (2% din PIB), în timp ce Franţa se ridică la 13% din PIB.

Creşterea treptată a salariilor ne-a adus după aderare o îmbunătăţire evidentă a standardului de viaţă, deşi ne poziţionăm încă printre cele mai slabe state membre în această privinţă. PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare a urcat, în România, de la 43% din media UE în 2007 la 64% în 2018. Mai prost decât noi stau numai Bulgaria, cu 50% anul trecut, de la 40% în 2007 şi Croaţia, care a avansat foarte puţin în toată această perioadă, de la 61% la 63%. Cel mai bine se situează Luxemburg, cu 254% din media UE în 2018, urmat la mare distanţă de Olanda (129%) şi Austria (127%).

Majorări lăsate în sertar

Salariul minim brut a fost stabilit la 1 ianuarie 2019 la 2.080 lei pe lună, sumă ce corespunde unui salariu net de 1.263 lei. Pentru persoanele cu studii superioare şi cel puţin un an de muncă, minimumul brut este de 2.350 lei (1.413 lei), iar pentru angajaţii din construcţii, de 3.000 de lei. Anul trecut, salariul minim brut era de 1.900 de lei, minimumul net fiind de 1.162 de lei. Foştii guvernanţi au lăsat, în mapa de lucru, măsuri care prevăd noi majorări. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) a publicat recent un proiect de Hotărâre de Guvern, conform căruia salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.262 lei lunar, începând din ianuarie 2020. Acestui nivel îi corespunde, în momentul de faţă, un net de 1.363 de lei.

Bonusuri pentru studii superioare

De asemenea, la Senat există un proiect de lege care prevede coeficienţi de majorare a salariului minim, în funcţie de calificarea angajatului. Astfel, potrivit proiectului, muncitorii calificaţi, absolvenţii de liceu şi şcoli profesionale vor primi un coeficient de 1,2, care aplicat salariului minim brut pe economia naţională de anul viitor, 2.262 de lei, duce la un prag de 2.714 lei. Pentru absolvenţii de studii superioare de lungă durată, coeficientul este de 2,2, deţinerea unui master îţi oferă un coeficient de 2,5, iar doctoratul, de 2,8. Proiectul nu a fost votat în plenul Senatului. Forul decizional în acest caz este Camera Deputaţilor.

Statul plăteşte regeşte

Salariul mediu lunar brut pe economia naţională a fost, în august 2019, de 4.981 de lei, corespunzător unui net de 3.044 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Cei de la stat sunt plătiţi însă mai bine decât cei din mediul privat, astfel că retribuţiile lor depăşesc cu mult media. Astfel, în domeniul „administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public”, salariul mediu brut este de 7.955 lei, iar cel net, de 4.712 lei. Avalanşa de creşteri salariale din sectorul bugetar, operate începând cu anul 2017, şi siguranţa locului de muncă au transformat statul în cel mai râvnit angajator. Dacă la sfârşitul lui 2017 în acest sector lucrau 1,18 milioane de persoane, la finele lui 2018 numărul lor ajunsese la 1,25 milioane. Asta face ca într-o perioadă de creştere puternică a economiei, unu din patru români să fie angajat la stat. Deşi ca pondere în totalul salariaţilor numărul bugetarilor continuă să fie printre cele mai mici din UE, problema României este că ei produc o valoare adăugată scăzută comparativ cu omologii din alte ţări, în condiţiile în care salariile lor s-au apropiat vertiginos de ale acestora.

Cât am rezista cu banii noştri în Danemarca

Cu 64% din media UE la PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare, România are un standard de viaţă de 4 ori mai slab decât Luxemburg, ţara cel mai bine situată la acest capitol (254%). Preţurile de la noi sunt însă mai mici, fapt ce influenţează această proporţie. În România, costul mediu cu forţa de muncă se cifrează la 6,9 euro/oră, iar în Luxemburg, la 40,6 euro/oră, de 5,88 ori mai mare. Aşadar, cu un salariu în buzunar, românul şi-ar asigura acolo un standard de viaţă mediu pentru a şasea parte dintr-o lună, adică pentru o perioadă de 5 zile. Danemarca are cea mai mare retribuţie orară medie din UE, 43,5 euro, de 6,3 ori mai mare decât noi, deci tot în jur de 5 zile ar fi intervalul „de supravieţuire”. În Bulgaria, singurul stat membru situat sub România la acest capitol, costul orar mediu cu forţa de muncă se cifrează la 5,4 euro, de 1,28 ori mai mic decât în ţara noastră. La sud de Dunăre, un salariu mediu din România ar fi suficient pentru o lună şi 38 de zile.

Inflaţia ne trage în jos

Ne-am fi apropiat mai mult de „lumea bună” în privinţa nivelului de trai, dar anul trecut am avut cea mai mare rată a inflaţiei, 4,1%, faţă de o medie a spaţiului comunitar de 1,9%, după ce anii anteriori am înregistrat niveluri mulţumitoare, -0,4% în 2015, -1,1% în 2016 şi 1,1% în 2017, mai bune decât media UE, respectiv de 0,1%, 0,2%, 1,7%. Prognoza Comisiei Europene pe anul acesta nu ne avantajează, 3,6% pentru România şi 1,6% media UE.

 

Citeşte mai multe despre:   cresteri salariale

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Kelemen Hunor, despre bugetul pe 2021: Discuțiile nu sunt finalizate la nivelul Guvernului, cu Ministerul de Finanțe, nu vrem să intrăm în speculații

Kelemen Hunor, despre bugetul pe 2021: Discuțiile nu sunt finalizate la nivelul Guvernului, cu Ministerul de Finanțe, nu vrem să intrăm în speculații
Bugetul de stat pentru anul 2021 este în construcție, discuțiile nefiind finalizate, a declarat, luni, vicepremierul Kelemen Hunor. De asemenea, acesta a precizat că cel mai important aspect este ca acesta să fie ec...

VIDEO. Florin Cîțu: Ar trebui să avem la finalul zilei de astăzi o propunere de buget pentru 2021

O propunere de buget pentru anul 2021 ar urma să fie finalizată luni, după discuțiile cu ordonatorii de credite, a declarat premierul Florin Cîțu. „Ştiu că Ministerul Finanţelor Publice finalizează...

Șomajul a crescut la 3,38% în luna decembrie 2020

Șomajul a crescut la 3,38% în luna decembrie 2020
Șomajul a crescut la 3,38% în decembrie 2020, cu 0,41% mai mare față de perioada similară din 2019, transmite Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Numărul de șomeri a ajuns la...

Ce spune președintele Consiliului Concurenței despre listarea Hidroelectrica

Ce spune președintele Consiliului Concurenței despre listarea Hidroelectrica
Autoritățile vor să grăbească listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori București (BVB), dar și a altor societăți cu capital majoritar de stat, pentru atragerea de capital. "Ne vom strădui cu toţii să...

Dan Barna: Bugetul României se află sub o presiune foarte mare

Dan Barna: Bugetul României se află sub o presiune foarte mare
România trebuie să se încadreze într-un deficit de 7% pe an, stabilit cu executivul comunitar, însă criza economică generată de pandemia de coronavirus face dificilă această țintă, potrivit vicepremierului...

Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate a crescut cu 10% în 2019

Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate a crescut cu 10% în 2019
Veniturile din comerțul cu amănuntul în magazinele nespecializate au înregistrat o creștere de 10% în 2019, comparativ cu anul anterior, arată un studiu Coface România.  Au fost analizate datele a 46.571...

Fondurile de pensii private au depășit contextul pandemic din 2020

Fondurile de pensii private au depășit contextul pandemic din 2020
Pensiile private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2020 un randament mediu de 6,19%, de trei ori mai ridicat decât rata inflației de anul trecut. În termeni monetari înseamnă că fondurile de Pilon II au...

Istoria sabotajului, povestită de CFR-iști

Istoria sabotajului, povestită de CFR-iști
Galerie Foto Mai multe sindicate din Confederația Meridian au organizat acțiuni de protest chiar de Ziua Unirii, la Palatul Victoria și la mai multe ministere. Ceferiștii acuză guvernele din ultimii 10 ani că nu au fost în...

Furtul din TVA loveşte unde doare mai rău: pensii şi salariul minim

Furtul din TVA loveşte unde doare mai rău: pensii şi salariul minim
România a început să fiarbă. Avem ziua şi protestele la uşile ministerelor. Sindicatele sunt nemulţumite de cei 40 de lei cu care Guvernul a plusat la creşterea salariului minim net pe economie, iar îngheţarea...

Alianța USR-PLUS, acuzată că-și aduce ONG-urile de casă

Alianța USR-PLUS, acuzată că-și aduce ONG-urile de casă
Patronii din Turism sunt revoltați de informațiile care circulă pe surse, despre intenția USR-PLUS de a transfera o parte importantă din bugetul Ministerului Economiei către ONG-urile de casă ale alianței...

Dezastrul ecologic de la Smârdan: Bomba explodează în curtea Gărzii de Mediu

Dezastrul ecologic de la Smârdan: Bomba explodează în curtea Gărzii de Mediu
Afacerea incinerării oilor de pe nava Queen Hind, eşuată în 2019 în Portul Midia, capătă pe zi ce trece accente tot mai penale. După ce în ediţia de vineri cotidianul Jurnalul v-a dezvăluit, în...

Năsui de la Economie, debut în forță: economie de hârtie

Năsui de la Economie, debut în forță: economie de hârtie
Reducerea numărului de ministere, cerută de PNL şi USR-PLUS pe vremea când erau în opoziţie, a devenit desuetă imediat după ce au intrat pe uşa Palatului Victoria. Aşa a apărut un minister nou, cel al...

Distribuitorii de Bunuri solicită Guvernului României reintrarea în legalitate

Distribuitorii de Bunuri solicită Guvernului României reintrarea în legalitate
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România semnalează derapajul legislativ al Guvernului României referitor la prijinul financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de...

Virgil Popescu, „ușor nemulțumit” de ordinul ANRE: Lasă la latitudinea furnizorilor să ofere discount

Virgil Popescu, „ușor nemulțumit” de ordinul ANRE: Lasă la latitudinea furnizorilor să ofere discount
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, se declară „ușor nemulțumit” de ordinul ANRE care lasă la latitudinea furnizorilor să ofere discount consumatorilor. Virgil Popescu și-a scris nemulțumirea cu privire la...

Ministrul Energiei, nemulțumit că ANRE a lăsat la latitudinea furnizorilor oferirea discountului

Ministrul Energiei, nemulțumit că ANRE a lăsat la latitudinea furnizorilor oferirea discountului
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat sâmbătă, că este „ușor nemulțumit” de decizia ANRE de a lăsa la latitudinea furnizorilor de energie acordarea discountului către clienți. „Sunt ușor...
Serviciul de email marketing furnizat de