Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, în forma actuală a programelor, cele peste 5 miliarde de lei cheltuite de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) din fonduri publice au susținut oamenii cu venituri peste media națională și au contribuit mai mult la creșterea profiturilor producătorilor și distribuitorilor de mașini decât la bunăstarea, mobilitatea și accesul la servicii de bază ale cetățenilor, susține raportul.
Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România, numai în prima jumătate a anului 2022 au fost înregistrate de trei ori mai multe autoturisme second-hand (circa 157.000) decât noi, iar un studiu realizat de Spotawheel - o platformă pentru verificarea și comercializarea mașinilor second hand -, și citat în analiza Asociației 2Celsius, arată că românii preferă, în continuare, să achiziționeze autoturisme la mâna a doua, în defavoarea celor noi. Potrivit aceluiași studiu Spotawheel, în jur de 50% dintre respondenți au decis să cumpere mașină la mâna a doua pentru că nu își permit una nouă, din showroom. Studiul mai indică și că românii preferă să plătească mașinile achiziționate cu banii jos (55%) și doar un mic procent e dispus să ia un credit în acest scop (11,8%).
Muncim prea mult pentru o mașină nouă
„Având în vedere evoluția prețului pentru autoturismele noi în România și evoluția salariului minim, respectiv mediu pe țară, realitatea confirmă cu ușurință percepția că românii nu își permit, în general, o mașină nouă. Mai exact, în 2013 ar fi fost necesare între 6 și 10 salarii minime anuale sau între două și 4 salarii medii anuale pentru a putea achiziționa un autoturism nou din segmentele mai ieftine, iar în 2021 - între 3 și 6 salarii minime anuale sau între unu și două salarii medii anuale, cu condiția ca întregul câștig salarial să fie alocat doar achiziției unui autoturism”, se arată în studiul realizat de asociația 2Celsius. Motivul este, pe de o parte, faptul că unui salariat care primește echivalentul salariului mediu la nivel național și reușește să își acopere coșul minim de consum nu îi rămâne o sumă suficientă după acoperirea acestuia. „Mai mult, dacă luăm în considerare un scenariu optimist al unei familii cu doi copii, în care ambii părinți primesc salariul mediu pe economie, un calcul simplu arată că cele două salarii medii (5.392 de lei) nu acoperă coșul minim de consum pentru un trai decent al acelei familii (6.762 de lei)”, se mai arată în studiul citat.
„Documentele oficiale ale AFM nu prezintă o strategie sau o viziune de impact socio-economic. Nici documentele programatice, nici comunicările publice ale AFM cu privire la acest program nu poziționează mecanismul de stimulare a înnoirii parcului auto într-un cadru socio-economic mai amplu pentru a ținti inclusiv protejarea cetățenilor vulnerabili”, Studiul „Impactul social al schemelor de reînnoire a parcului național auto: programele Rabla și Rabla Plus”
Reprezentanții 2Celsius solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor realizarea unei analize de impact, revizuirea și întărirea programului pe criterii clare de mediu și sociale, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă ale României.
Citește pe Antena3.ro
Cei cu venituri mici, excluși din start
Din această perspectivă, programul este exclusivist și inaccesibil celor cu venituri mici și medii și celor cu nivel scăzut de educație Chiar dacă nivelul veniturilor salariale a crescut constant din 2005 până în prezent atât pentru cei care primesc un salariu mediu pe economie, cât și pentru cei care primesc salariul minim, această creștere nu se reflectă în creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor în măsura în care să își permită cu relativă ușurință achiziționarea unui autoturism nou. România are, în continuare, o rată foarte mare a angajaților cu venit salarial minim (de două ori mai mare decât media europeană), care nu acoperă nici măcar coșul minim de consum pentru un trai decent. Dacă în 2013, o persoană angajată pe salariul minim ar fi avut nevoie de 59 până la 105 ani pentru a economisi din salariu suma necesară achiziționării unei mașini mici sau medi, în 2021 această perioadă nu s-a redus decât până la 31 - 56 de ani. În cazul persoanelor cu venit salarial mediu, perioada s-a redus de la 20-36 la 12-22 de ani. „Însă și în acest caz e necesar să ținem cont că în România salariul mediu abia reușește să acopere coșul minim de consum pentru un trai decent al unei persoane, în timp ce o familie cu doi copii și cu ambii părinți primind câte un salariu mediu, acesta nu acoperă coșul minim pentru întreaga familie”, concluzionează studiul.
Un parc auto cu rable - La finalul anului trecut, parcul auto național avea 7,6 milioane de autoturisme, din care 2,1 milioane mai vechi de 20 de ani, 2,2 milioane - între 16 și 20 de ani și aproape 1,8 milioane - între 11 și 15 ani.
