Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Contorizarea consumurilor de energie termică în Bucureşti pentru fiecare scară de bloc s-a transformat într-o afacere controversată. Un bucureştean va da în judecată săptămîna aceasta Primăria Bucureşti şi RADET, solicitînd daune de 14 milioane de euro, deoarece la efectuarea lucrărilor s-au folosit soluţii tehnice brevetate şi protejate la OSIM.
Contorizarea consumurilor de energie termică în Bucureşti pentru fiecare scară de bloc s-a transformat într-o afacere controversată. Un bucureştean va da în judecată săptămîna aceasta Primăria Bucureşti şi RADET, solicitînd daune de 14 milioane de euro, deoarece la efectuarea lucrărilor s-au folosit soluţii tehnice brevetate şi protejate la OSIM.
Dumitru Pabat, proprietarul invenţiei, reclamă că prin implementarea soluţiei sale s-au făcut economii importante de fonduri şi că lipsesc 25 de milioane de euro din sumele pentru lucrări. El va da în judecată săptămîna aceasta Primăria Bucureşti şi RADET, cerînd 14 milioane de euro daune pentru folosirea invenţiei sale. Mai multe nereguli au fost semnalate în privinţa sumelor alocate pentru activităţile de contorizare şi a soluţiei tehnice folosite.
Citește pe Antena3.ro
În 2003, prin proiectul “Infrastructura urbană în Bucureşti” s-a obţinut o finanţare de 82,9 milioane de euro, din care jumătate de la Banca Europeană de Investiţii şi jumătate de la bugetul de stat. Potrivit Primăriei Bucureşti, “din costul total estimat al proiectului Infrastructura urbană în Bucureşti, 50% corespunde subproiectului «Contorizarea vînzărilor de căldură şi apă cald㻓, adică 41,45 de milioane de euro. Din aceştia, conform primăriei s-au cheltuit 33,32 de milioane de euro pentru contorizarea a 12.000 de scări de bloc.
Modalitatea în care s-a făcut contorizarea este acuzată de Dumitru Pabat, care a brevetat un nou sistem de instalaţii la contorizarea fiecărei scări şi a fiecărui apartament. “În 2002, Traian Băsescu, fiind primar general, a elaborat o expunere de motive în urma Ordonanţei de Urgenţă 78/2001 prin care cerea să se găsească soluţii tehnice de contorizare, cu preţuri minime, şi care să protejeze mediul. Soluţia propusă atunci cerea ca fiecare scară de bloc, precum şi fiecare magazin de la parterul blocurilor, frizerie, coafor etc, să realizeze un branşament cu priză directă în carosabil pentru a face contorizarea. Eu, observînd ce păienjeniş de ţevi ar urma să fie, şi cîte străzi or să fie sparte, am inventat alt sistem: din conducta stradală să fie trasă o singură ţeavă pînă în faţa blocurilor, unde să se monteze o conductă paralelă cu blocul, la care să se conecteze apoi fiecare scară de bloc”, ne-a declarat Dumitru Pabat. El deţine brevetul numărul 119554 BI, eliberat la data de 30 decembrie 2004 şi protejat prin OSIM, cu taxele de protecţie achitate începînd cu data de 8 octombrie 2002.
ACORD. Mai întîi, prin adresa 8933/28.02.2002, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) îşi dă acordul cu privire la soluţia propusă de Pabat şi menţionează că lucrările se vor face numai de către firmele agreate de operatorul RADET, “care vor cumpăra de la dumneavoastră (Dumitru Pabat – n.r.) patentul soluţiei de montaj”. Acordul RADET este din nou exprimat prin adresa 6746/05.06.2003. Ba chiar, la data 26 mai 2003, se semnează un proces verbal de către mai multe instituţii, prin care se constată aplicabilitatea acestei invenţii. Acestea sînt: Primăria Bucureşti, Apa Nova, RADET, Ministerul Lucrărilor Publice, ANRSC, Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România, Agenţia de Reglementare a nivelelor de servicii Apă Canal a Municipiului Bucureşti (ARBAC). Mai mult, prin adresa 2113/27.08.2003, emisă de Primăria Bucureşti, se reţine că sistemul este brevetat. De asemenea, Primăria, prin Direcţia Generală de Utilităţi Publice (DUP), prin adresa 737 de la 24 februarie 2006, recunoştea lui Dumitru Pabat calitatea de constructor principal.
Pabat susţine că soluţia sa brevetată a fost folosită la contorizarea celor 12.000 de scări de bloc, fără ştiinţa sa. “Mi-am dat seama că mi-au folosit soluţia în noiembrie 2007, cînd Primăria Municipiului Bucureşti a alocat printr-o hotărîre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti alte 13,5 milioane de euro pentru restul de scări rămase necontorizate în faza întîi. Licitaţia a avut loc la 19 decembrie, iar eu am cumpărat caietul de sarcini. Dar din caiet lipseau două planşe, exact cele care descriau modalitatea tehnică folosită. Cînd le-am primit şi pe alea, am realizat că lucrările de pînă acum şi cele scoase la licitaţie s-au făcut prin aplicarea invenţiei mele”, a precizat Pabat.
NEREGULI. Inventatorul mai spune că, ştiind exact ce fel de costuri implică punerea în practică a brevetului său, lucrările făcute pînă acum n-ar trebui să fie mai scumpe de 9 milioane de euro. “Un branşament executat pe invenţia mea nu costă mai mult de 700 de euro. Astfel cele 12.000 de branşamente făcute în faza I ar trebui să coste 8,5 milioane de euro. Pînă la 33,3 milioane de euro sînt cam 24,9 milioane de euro economii”, consideră Pabat.
Primăria Bucureşti ne-a răspuns însă că “au fost contorizate de către RADET 12.000 de scări de bloc, 5.500 de blocuri (imobile)”, operaţiune pentru care s-au cheltuit 33,32 de milioane de euro. Însă şi în acest caz există probleme legate de costuri. “Suma estimată, conform studiului de fezabilitate, pentru realizarea lucrărilor de la restul de 4.000 de scări de bloc, este de 16.776.132 euro, inclusiv TVA. Costul efectiv al acestor lucrări va fi stabilit în urma adjudecării licitaţiilor deschise ce urmează a fi organizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie a lucrărilor de contorizare”, spune Primăria. Cum din fondurile iniţiale de 41,45 milioane de euro s-au cheltuit 33,32 de milioane euro pentru contorizare, logic ar fi că au rămas 8,13 milioane euro, la care să se adauge cei 13,5 milioane de euro alocate prin hotărîrea Consiliului General în 2007. Astfel se ajunge la un total de 21,63 milioane de euro. Paradoxal, contorizarea a 4.000 de scări de bloc costă 16,7 milioane de euro, dar pentru un număr de trei ori mai mare de scări s-a folosit o sumă de doar două ori mai mare, de 33,32 milioane de euro. În plus, dacă la aceste scări ce vor fi contorizate acum se vor folosi 16,7 milioane de euro, unde este diferenţa de 4,9 milioane de euro pînă la cei 21,63 milioane? “Sumele acestea sunt umflate”, spune inventatorul.
DAUNE. Dumitru Pabat solicită RADET daune de 14 milioane de euro pentru utilizarea soluţiei brevetate de el, în vreme ce Regia a precizat că licitaţiile pentru atribuirea acestor lucrări au fost făcute de Primăria Bucureşti. Aceasta neagă faptul că s-ar fi folosit vreo soluţie tehnică patentată de Pabat. În concilierea de la data de 8 februarie 2008 între cele două părţi RADET reiterează că “nu are calitate procesuală în acest divergent, investiţia privind contorizarea realizîndu-se de către PMB”. Pabat spune însă că în caietul de sarcini se menţionează că proiectantul este RADET, iar cei care au semnat sunt angajaţi ai Regiei.
MIZA. Inventatorul spune că proiectul e ţinut pe tuşă atîta timp deoarece, dacă ar fi votat, i s-ar recunoaşte implicit calitatea de constructor pentru lucrările de contorizare aferente ultimelor 4.000 de scări. “Păi ce altă dovadă mai bună ar fi că licitaţiile din decembrie au fost făcute degeaba? Că după adresa 737 de la 24 februarie 2006 a Serviciului Alimentări cu Apă, Canalizare, Lacuri din Primăria Municipiului Bucureşti mie mi se recunoaşte calitatea de constructor principal datorită brevetării. În plus asta ar fi o dovadă directă în favoarea mea în procesul cu RADET...”, a completat Dumitru Pabat.
Proiect în aşteptare din 2007
Un proiect de hotărîre care să reglementeze folosirea soluţiei lui Pabat este gata încă din luna mai 2007, dar autorităţile refuză să-l promoveze într-o şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prelungind situaţia actuală. Direcţia de Utilităţi Publice din Primăria Capitalei spune că, potrivit legii 215/2001, în cazul iniţiativei cetăţeneşti, “promovarea unui proiect de hotărîre poate fi iniţiată de unul sau mai mulţi cetăţeni de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective”. Mai exact, Pabat ar trebui să adune semnături de la 5% din populaţia Bucureştiului dacă vrea ca situaţia să fie reglementată. Tot potrivit legii 215/2001, proiectele de hotărîri pot fi propuse de consilierii locali, primar sau viceprimar. Paradoxal, acest proiect de hotărîre din mai 2007 are expunerea de motive realizată de primarul Adriean Videanu, în vreme ce raportul de specialitate este efectuat de Direcţia de Utilităţi Publice şi vizat de viceprimarul Răzvan Murgeanu, ambele fiind favorabile adoptării proiectului. Expunerea de motive a lui Adriean Videanu menţionează că soluţia este “cu multiple avantaje tehnico-economice şi sociale, fiind în concordanţă cu noua legislaţie în domeniu şi care prezintă avantaje clare pentru municipalitate, pentru operatorul serviciului de alimentare cu apă şi pentru utilizatorii serviciului de apă (în special pentru cetăţenii din Bucureşti)”.
