x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Radet - Afacerea “Ţeava”

0
14 Apr 2008 - 00:00
Radet - Afacerea “Ţeava”


Contorizarea consumurilor de energie termică în Bucureşti pentru fiecare scară de bloc s-a transformat într-o afacere controversată. Un bucureştean va da în judecată săptămîna aceasta Primăria Bucureşti şi RADET, solicitînd daune de 14 milioane de euro, deoarece la efectuarea lucrărilor s-au folosit soluţii tehnice brevetate şi protejate la OSIM.

Contorizarea consumurilor de energie termică în Bucureşti pentru fiecare scară de bloc s-a transformat într-o afacere controversată. Un bucureştean va da în judecată săptămîna aceasta Primăria Bucureşti şi RADET, solicitînd daune de 14 milioane de euro, deoarece la efectuarea lucrărilor s-au folosit soluţii tehnice brevetate şi protejate la OSIM.

 

 

Dumitru Pabat, proprietarul invenţiei, reclamă că prin implementarea soluţiei sale s-au făcut economii importante de fonduri şi că lipsesc 25 de milioane de euro din sumele pentru lucrări. El va da în judecată săptămîna aceasta Primăria Bucureşti şi RADET, cerînd 14 milioane de euro daune pentru folosirea invenţiei sale. Mai multe nereguli au fost semnalate în privinţa sumelor alocate pentru activităţile de contorizare şi a soluţiei tehnice folosite.

 

 

În 2003, prin proiectul “Infrastructura urbană în Bucureşti” s-a obţinut o finanţare de 82,9 milioane de euro, din care jumătate de la Banca Europeană de Investiţii şi jumătate de la bugetul de stat. Potrivit Primăriei Bucureşti, “din costul total estimat al proiectului Infrastructura urbană în Bucureşti, 50% corespunde subproiectului «Contorizarea vînzărilor de căldură şi apă cald㻓, adică 41,45 de milioane de euro. Din aceştia, conform primăriei s-au cheltuit 33,32 de milioane de euro pentru contorizarea a 12.000 de scări de bloc.

 

 

Modalitatea în care s-a făcut contorizarea este acuzată de Dumitru Pabat, care a brevetat un nou sistem de instalaţii la contorizarea fiecărei scări şi a fiecărui apartament. “În 2002, Traian Băsescu, fiind primar general, a elaborat o expunere de motive în urma Ordonanţei de Urgenţă 78/2001 prin care cerea să se găsească soluţii tehnice de contorizare, cu preţuri minime, şi care să protejeze mediul. Soluţia propusă atunci cerea ca fiecare scară de bloc, precum şi fiecare magazin de la parterul blocurilor, frizerie, coafor etc, să realizeze un branşament cu priză directă în carosabil pentru a face contorizarea. Eu, observînd ce păienjeniş de ţevi ar urma să fie, şi cîte străzi or să fie sparte, am inventat alt sistem: din conducta stradală să fie trasă o singură ţeavă pînă în faţa blocurilor, unde să se monteze o conductă paralelă cu blocul, la care să se conecteze apoi fiecare scară de bloc”, ne-a declarat Dumitru Pabat. El deţine brevetul numărul 119554 BI, eliberat la data de 30 decembrie 2004 şi protejat prin OSIM, cu taxele de protecţie achitate începînd cu data de 8 octombrie 2002.

 

 

ACORD. Mai întîi, prin adresa 8933/28.02.2002, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) îşi dă acordul cu privire la soluţia propusă de Pabat şi menţionează că lucrările se vor face numai de către firmele agreate de operatorul RADET, “care vor cumpăra de la dumneavoastră (Dumitru Pabat – n.r.) patentul soluţiei de montaj”. Acordul RADET este din nou exprimat prin adresa 6746/05.06.2003. Ba chiar, la data 26 mai 2003, se semnează un proces verbal de către mai multe instituţii, prin care se constată aplicabilitatea acestei invenţii. Acestea sînt: Primăria Bucureşti, Apa Nova, RADET, Ministerul Lucrărilor Publice, ANRSC, Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România, Agenţia de Reglementare a nivelelor de servicii Apă Canal a Municipiului Bucureşti (ARBAC). Mai mult, prin adresa 2113/27.08.2003, emisă de Primăria Bucureşti, se reţine că sistemul este brevetat. De asemenea, Primăria, prin Direcţia Generală de Utilităţi Publice (DUP), prin adresa 737 de la 24 februarie 2006, recunoştea lui Dumitru Pabat calitatea de constructor principal.

 

Pabat susţine că soluţia sa brevetată a fost folosită la contorizarea celor 12.000 de scări de bloc, fără ştiinţa sa. “Mi-am dat seama că mi-au folosit soluţia în noiembrie 2007, cînd Primăria Municipiului Bucureşti a alocat printr-o hotărîre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti alte 13,5 milioane de euro pentru restul de scări rămase necontorizate în faza întîi. Licitaţia a avut loc la 19 decembrie, iar eu am cumpărat caietul de sarcini. Dar din caiet lipseau două planşe, exact cele care descriau modalitatea tehnică folosită. Cînd le-am primit şi pe alea, am realizat că lucrările de pînă acum şi cele scoase la licitaţie s-au făcut prin aplicarea invenţiei mele”, a precizat Pabat.

 

 

NEREGULI. Inventatorul mai spune că, ştiind exact ce fel de costuri implică punerea în practică a brevetului său, lucrările făcute pînă acum n-ar trebui să fie mai scumpe de 9 milioane de euro. “Un branşament executat pe invenţia mea nu costă mai mult de 700 de euro. Astfel cele 12.000 de branşamente făcute în faza I ar trebui să coste 8,5 milioane de euro. Pînă la 33,3 milioane de euro sînt cam 24,9 milioane de euro economii”, consideră Pabat.

 

 

Primăria Bucureşti ne-a răspuns însă că “au fost contorizate de către RADET 12.000 de scări de bloc, 5.500 de blocuri (imobile)”, operaţiune pentru care s-au cheltuit 33,32 de milioane de euro. Însă şi în acest caz există probleme legate de costuri. “Suma estimată, conform studiului de fezabilitate, pentru realizarea lucrărilor de la restul de 4.000 de scări de bloc, este de 16.776.132 euro, inclusiv TVA. Costul efectiv al acestor lucrări va fi stabilit în urma adjudecării licitaţiilor deschise ce urmează a fi organizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie a lucrărilor de contorizare”, spune Primăria. Cum din fondurile iniţiale de 41,45 milioane de euro s-au cheltuit 33,32 de milioane euro pentru contorizare, logic ar fi că au rămas 8,13 milioane euro, la care să se adauge cei 13,5 milioane de euro alocate prin hotărîrea Consiliului General în 2007. Astfel se ajunge la un total de 21,63 milioane de euro. Paradoxal, contorizarea a 4.000 de scări de bloc costă 16,7 milioane de euro, dar pentru un număr de trei ori mai mare de scări s-a folosit o sumă de doar două ori mai mare, de 33,32 milioane de euro. În plus, dacă la aceste scări ce vor fi contorizate acum se vor folosi 16,7 milioane de euro, unde este diferenţa de 4,9 milioane de euro pînă la cei 21,63 milioane? “Sumele acestea sunt umflate”, spune inventatorul.

 

 

DAUNE. Dumitru Pabat solicită RADET daune de 14 milioane de euro pentru utilizarea soluţiei brevetate de el, în vreme ce Regia a precizat că licitaţiile pentru atribuirea acestor lucrări au fost făcute de Primăria Bucureşti. Aceasta neagă faptul că s-ar fi folosit vreo soluţie tehnică patentată de Pabat. În concilierea de la data de 8 februarie 2008 între cele două părţi RADET reiterează că “nu are calitate procesuală în acest divergent, investiţia privind contorizarea realizîndu-se de către PMB”. Pabat spune însă că în caietul de sarcini se menţionează că proiectantul este RADET, iar cei care au semnat sunt angajaţi ai Regiei.

 

 

MIZA. Inventatorul spune că proiectul e ţinut pe tuşă atîta timp deoarece, dacă ar fi votat, i s-ar recunoaşte implicit calitatea de constructor pentru lucrările de contorizare aferente ultimelor 4.000 de scări. “Păi ce altă dovadă mai bună ar fi că licitaţiile din decembrie au fost făcute degeaba? Că după adresa 737 de la 24 februarie 2006 a Serviciului Alimentări cu Apă, Canalizare, Lacuri din Primăria Municipiului Bucureşti mie mi se recunoaşte calitatea de constructor principal datorită brevetării. În plus asta ar fi o dovadă directă în favoarea mea în procesul cu RADET...”, a completat Dumitru Pabat.

daniel.ionascu@jurnalul.ro

 

 

 

 

Proiect în aşteptare din 2007

 

 

Un proiect de hotărîre care să reglementeze folosirea soluţiei lui Pabat este gata încă din luna mai 2007, dar autorităţile refuză să-l promoveze într-o şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prelungind situaţia actuală. Direcţia de Utilităţi Publice din Primăria Capitalei spune că, potrivit legii 215/2001, în cazul iniţiativei cetăţeneşti, “promovarea unui proiect de hotărîre poate fi iniţiată de unul sau mai mulţi cetăţeni de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective”. Mai exact, Pabat ar trebui să adune semnături de la 5% din populaţia Bucureştiului dacă vrea ca situaţia să fie reglementată. Tot potrivit legii 215/2001, proiectele de hotărîri pot fi propuse de consilierii locali, primar sau viceprimar. Paradoxal, acest proiect de hotărîre din mai 2007 are expunerea de motive realizată de primarul Adriean Videanu, în vreme ce raportul de specialitate este efectuat de Direcţia de Utilităţi Publice şi vizat de viceprimarul Răzvan Murgeanu, ambele fiind favorabile adoptării proiectului. Expunerea de motive a lui Adriean Videanu menţionează că soluţia este “cu multiple avantaje tehnico-economice şi sociale, fiind în concordanţă cu noua legislaţie în domeniu şi care prezintă avantaje clare pentru municipalitate, pentru operatorul serviciului de alimentare cu apă şi pentru utilizatorii serviciului de apă (în special pentru cetăţenii din Bucureşti)”.

Citeşte mai multe despre:   economic,   milioane,   bucuresti,   dumitru,   radet,   bloc,   scari,   municipiului bucuresti,   pabat,   contorizarea,   dumitru pabat

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Activele sistemului de pensii private au depășit 14 miliarde de euro

Activele sistemului de pensii private au depășit 14 miliarde de euro
Galerie Foto Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 30 septembrie 2020, la 72,58 miliarde de lei, în creștere cu 17,96% față de septembrie 2019, depășind...

Monitorul pădurilor, în faza de testări

Monitorul pădurilor, în faza de testări
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis invitația de testare a aplicațiilor SUMAL, portalul care monitorizează defrișările și celelalte activități cu potențial de fraudă asupra pădurilor. În...

Americanii înființează firme, europenii închid

Americanii înființează firme, europenii închid
Pandemia influențează în mod total diferit comportamentul de business pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic. În timp ce americanii înființează firme într-un ritm fără precedent, patronii europeni se...

Activele fondurilor de pensii private au depășit 14 miliarde de euro

Activele fondurilor de pensii private au depășit 14 miliarde de euro
Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 72,58 miliarde de lei, în septembrie 2020, în creștere cu 17,96% față de anul trecut, depășind...

Cel mai valoros brand din lume face cât 7 Românii

Cel mai valoros brand din lume face cât 7 Românii
Gigantul Apple era la sfârşitul lunii septembrie cel mai valoros brand din lume, cu o capitalizare de 1.900 de miliarde de dolari. În top 10 cele mai valoroase companii din lume, el este urmat de saudiţii de la...

Bătălie pe bani europeni. 64 de înscrieri pe minut

Bătălie pe bani europeni. 64 de înscrieri pe minut
Fondurile europene acordate prin OUG 130, Măsura 2, „Granturi pentru capital de lucru”, au stârnit un interes uriaș. Formularul electronic de înscriere a fost lansat ieri, la ora 10, și va fi activ până...

Suntem egali cu media UE la deficitul bugetar

Suntem egali cu media UE la deficitul bugetar
Decalajul dintre veniturile și cheltuielile statului - deficitul bugetar - a fost, în România, în trimestrul II 2020, de 11,4% din Produsul Intern Brut (PIB), cifră care plasează țara noastră în apropierea...

Economiștii cer evitarea creșterii cu 40% a pensiilor

O creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment trebuie evitată, pentru că economia nu o poate susţine, arată o scrisoare deschisă semnată de mai mulți economiști - academicianul Aurel Iancu,...

Economia, în pericol. Explozie de șomaj și falimente

Economia, în pericol. Explozie de șomaj și falimente
Criza Covid-19 ar putea să genereze, în perioada următoare, 500.000 de noi șomeri, estimează o analiză publicată de REI Finance Advisors, companie de consultanţă specializată în atragerea de fonduri europene...

OLX intră și pe piața creditelor bancare

OLX intră și pe piața creditelor bancare
Administratorul portalurilor de anunțuri OLX, Storia.ro și Autovit.ro - OLX Group - și fondul de investiții ORESA și-au anunțat ieri intenția de achiziție a celui mai mare broker de credite, KIWI Finance....

Cîțu: liniște fiscală până în decembrie

Cîțu: liniște fiscală până în decembrie
Depunerea declaraţiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020 și tot până la acea dată se prelungește perioada scutirii de penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor și...

Mai multe companii din energie sancționate pentru manipularea pieței

Mai multe companii din energie sancționate pentru manipularea pieței
Mai multe companii din energie au primit amenzi din partea Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) pentru manipularea pieței și crearea de dezechilibre în sistemul...

Să curgă vinul pe fonduri europene

Să curgă vinul pe fonduri europene
Producătorilor de vin şi firmelor de distribuţie tradiţională a bunurilor de larg consum li se va permite accesul la fonduri europene, conform prevederilor legii de aprobare a OUG 130/2020 privind unele măsuri de...

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia
Creșterea pensiilor cu 40% va avea un impact extrem de grav asupra economiei și va duce la pierderea multor locuri de muncă, într-un moment în care este nevoie de consolidare fiscal-bugetară, arată într-o...
Serviciul de email marketing furnizat de