Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Așa încât putem să ne acomodăm cu restricțiile unui post cu mult mai lung, peste cele 40 de zile normate de calendarul BOR. Starea economiei, cu toate creșterile de PIB, este în continuare sub presiunea prețurilor mari la energie și alimente, iar războiul din Ucraina afectează puternic economia Uniunii Europene, intrată sub spectrul unei recesiuni. După ce indicele de prețuri a avut un vârf de aproape 16 procente în septembrie, cu o ușoară scădere în octombrie, prognoza BNR arată că anul viitor inflația se va menține cu două cifre, doar anul 2024 anunțându-se mai „blând”, cu tendința de revenire în culoarul normal, de 2,5% cu o variație de 1 pp.
Determinanții creșterii inflației sunt plasați în efectele indirecte ale majorării costurilor la energie, manifestate de-a lungul lanțului de producție. Seceta severă din acest an și continuarea conflictului armat din Ucraina s-au reflectat în niveluri ridicate ale cotațiilor materiilor prime agricole. Foamea de produse și servicii nu este „potolită” de prețurile mari, iar o presiune pe cererea de bunuri de folosință îndelungată ține prețurile sus. Guvernatorul releva cu umor sec cum este „orbit” de aglomerația de mașini scumpe, la care am adăuga explozia de achiziții din Black Friday. Turtirea vârfului de inflație s-a produs prin măsurile de sprijin privind limitarea efectelor directe ale majorării cotațiilor energetice. În acest sens, guvernul a menținut schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică și gaze naționale precum și compensarea cu 50 de bani a prețului la litrul de carburant. De asemenea, s-a înregistrat cu efect de temperare și reducerea cotațiilor la petrol.
În tabloul general al inflației pe continentul european, România stă totuși mai bine, fiind pe poziția a zecea din UE în privința creșterii indicelui armonizat al prețurilor de consum. În țările din regiune și în cele baltice, variația anuală a prețurilor de consum a depășit sensibil 16 procente, ajungând în Estonia la aproape 25 la sută, recordul din UE. Ungaria, care a aplicat o paletă largă de plafonări, compensări și cartelări la carburanți și produse alimentare, a înregistrat o creștere de 18 la sută. Se observă că prețurile mari la petrol, metale, alimente și îngrășăminte au depășit vârfurile de creștere, piața materiilor prime detensionându-se, dar efectele indirecte de-a lungul lanțului de producție nu s-au epuizat.
Foarte interesante sunt datele din Raport referitoare la efectele secetei severe extinse și prelungirea războiului din Ucraina care au contribuit semnificativ la menținerea cotațiilor materiilor prime agricole la un nivel ridicat. Declanșarea războiului a provocat imediat o creștere a prețului la porumb (de 2,4 ori, față de ianuarie 2021), grâu (2,2 ori), ulei de floarea-soarelui (2,1 ori). Deoarece producțiile la aceste culturi s-au diminuat în 2022, în Ucraina, la jumătate, iar condițiile de export sunt incerte, ele având ponderi însemnate pe piața internațională, cotațiile și-au reluat trendul crescător în octombrie. Dacă se elimină din structura inflației creșterile de prețuri care nu pot fi influențate de măsuri monetare (energie și produse alimentare), atunci ratele acesteia ar fi mult diminuate, comparabile cu cele din zona euro.
Desigur, politica monetară - de care este responsabilă BNR - are pârghii a căror eficiență se verifică în evoluția cursului de schimb. Stabilitatea leului este marele atu pentru asigurarea unui platou de stabilitate transferat în economie pe timp limitat. Variația cursului leu/euro a fost de maximum 3 procente în ultimii trei ani. Comparând cu ratele de schimb ale monedelor din regiune, apar cu mare evidență deprecierea forintului maghiar și a zlotului polonez cu peste 30 la sută, respectiv, 15 procente.
Conform dialecticii, care la analiza retrospectivă pune mereu întrebarea „Ce-i de făcut?”, raportul prezintă traiectoria viitoare a ratei anuale a inflației care depinde esențial de deciziile referitoare la durata și configurația schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Scenariul de bază are o estimare cu mare grad de probabilitate pentru o rată de 16,3 la sută în trimestrul 4/2022, după care intră pe o zonă de scădere, care ar ajunge la 11,2 la sută peste un an, în T4. În condițiile prelungirii schemei de plafonare a prețurilor la energie și gaze existente în prezent, ajungerea la inflația de o singură cifră s-ar marca în T2/2023. Absorbirea șocului inflaționist este prognozat în perioada T3/2024. Așadar, anul electoral 2024 va fi „eliberat” de constrângerile economice ale perioadei deschise de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina. Scenariul este condiționat de un set de ipoteze cu baza în plafonarea prețurilor la energie, absorbirea efectelor economice ale războiului din Ucraina, stabilizarea cotațiilor agroalimentare și detensionarea graduală a piețelor de energie. Mixul de politici macroeconomice, corelate cu normalizarea politicii monetare (dobânzi de politică monetară), concomitent cu corecții ale deficitului bugetar, completează platoul de acțiuni prin care s-ar încheia „postul cel lung” la care sunt obligați mulți dintre români. Susținerea guvernatorului Isărescu pentru o creștere a pensiilor cu procentul de inflație arată că banca centrală nu este captivă în teoriile cu iz fundamentalist, strict monetariste, pe care le transmit spre public unii bancheri de pe treptele instituției din strada Doamnei.
Citește pe Antena3.ro
