Referendumuri pentru aur şi gaze de şist

Exploatarea acestora este contestată pe considerente de mediu, dar şi în privinţa beneficiilor pe care le-ar obţine statul

Locuitorii din Mangalia şi judeţul Alba vor putea vota dacă americanii de la Chevron şi canadienii de la Gabriel Resources pot realiza lucrări de extracţie a gazelor de şist sau a aurului în zonele respective. Plebiscitul va avea loc în ambele cazuri în data de 9 decembrie, data alegerilor parlamentare.

În Mangalia, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe cu "Da" sau "Nu" la întrebarea: "Sunteţi de acord cu riscul de afectare a pânzei freatice şi a turismului pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia, în urma exploatării gazelor de şist din sudul litoralului?", potrivit hotărârii Consiliului Local. Chevron a câştigat în 2010 trei perimetre, în zonele Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche. De asemenea, a cumpărat un perimetru în zona Bârlad. În acest an au avut în mai multe rânduri proteste împotriva extragerii gazelor de şist, în principal la Bârlad, unde au participat 7.000 de oameni, dar şi la Vama Veche, Constanţa sau în Bucureşti.

Concomitent, circa 72.000 de locuitorii din 35 de localităţi aflate în judeţul Alba sunt rugaţi să răspundă la întrebarea "Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?". Iniţiativa aparţine primarilor din zonă, afectaţi de închiderea exploatărilor. Referendumul a fost aprobat cu 21 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 5 abţineri şi va fi organizat în oraşele Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni şi Zlatna, la care se adaugă 31 de comune.

Proiecte contestate

Ambele proiecte sunt contestate atât în privinţa protecţiei mediului, cât şi a beneficiilor de care va dispune statul în cazul în care acestea primesc undă verde.

În privinţa gazelor de şist este arătată cu degetul metoda folosită, numită fracţionare hidraulică. Acesta presupune săparea unui puţ de circa 3 kilometri adâncime până la rocă, după care se forează orizontal şi se detonează mici încărcături explozive, care fisurează şistul. Ulterior se pompează apă la mare presiune, amestecată cu o serie de substanţe. Acestea menţin fisurile deschise, iar gazul este captat de conducte. Pe lângă Chevron, şi MOL doreşte exploatarea gazelor de şist, în vestul ţării. De asemenea, şi Petrom şi Romgaz au anunţat public că sunt interesate.

Riscuri

Exploatarea gazelor de şist poate duce la contaminarea pânzei freatice, a apei de suprafaţă şi a aerului, iar pentru fiecare zăcământ trebuie realizat în mod obligatoriu un studiu de impact, potrivit unui raport oficial realizat în luna septembrie pentru Uniunea Europeană. Raportul arată că riscul de declanşare a unor cutremure este redus, dar extracţia gazelor neconvenţionale prin metoda fracţionării hidraulice necesită mult mai mult teren decât extracţia gazelor clasice, deşi se produce mai puţin. De asemenea, se consumă foarte multă apă, se constată un trafic foarte mare pentru pregătirea puţurilor şi un risc mare pentru biodiversitate. Chevron are dreptul de concesiune asupra perimetrelor din Dobrogea timp de 30 de ani, perioadă care poate fi extinsă cu alţi 15 ani, potrivit acordurilor petroliere desecretizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). În cazul în care Chevron va descoperi gaze şi petrol, va plăti redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie. Nivelul foarte mic al acestora este cauzat de contractul de privatizare al Petrom, unde se specifică faptul că redevenţele nu pot fi crescute până în 2014.

Pe de altă parte, exploatarea gazelor neconvenţionale este inclusă în parteneriatul strategic cu SUA şi este puternic promovată de preşedintele Traian Băsescu, ca alternativă la importurile de gaze din Rusia. Franţa şi Bulgaria au interzis exploatarea gazelor de şist.

O decizie de 30 de miliarde de dolari

La preţul de azi al aurului, proiectul de la Roşia Montană valorează 30 de miliarde de dolari, potrivit Gabriel Resources. Zăcământul este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Statul român deţine în mod direct 19,31% din proiectul de la Roşia Montană, prin compania Minvest Deva.

"Acest referendum ar trebui să dea oamenilor din comunităţile aflate în regiunea Munţilor Apuseni, care beneficiază din şi sunt afectaţi de proiect, o oportunitate de a-şi exprima dorinţele pentru prosperitatea lor viitoare. Credem că acest referendum va demonstra în mod clar că oamenii din Apuseni sprijină puternic crearea a mii de locuri de muncă, dezvoltare pe termen lung şi remedierea adusă de mineritul modern, sigur şi responsabil în Roşia Montană", a declarat Jonathan Henry, preşedinte şi director general al Gabriel Resources, într-un comunicat trimis bursei din Toronto. Din cauza îngrijorărilor de mediu şi a faptului că în proiect vor fi rase de pe faţa pământului galerii de două mii de ani şi o serie de monumente istorice, Academia Română a respins proiectul. Rovana Plumb, ministrul Mediului, a cerut recent anularea în justiţie a acordului de mediu pentru proiectul aurifer de la Certej, din judeţul Hunedoara.