Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La prima vedere este o afacere simplă, care nu poate aduce cine ştie ce profituri. Vorbim despre colectarea fierului vechi – sau, mai ştiinţific spus, colectarea deşeurilor metalice, fie ele din fier sau din aluminiu, bronz, fontă, cupru şi altele. Un business înconjurat de mult mister, şi, uneori, cu o latură penală, dacă ne gândim la nenumăratele furturi de componente din fier. Cine stăpâneşte însă piaţa legală?
Doi bărbaţi din Buzău sunt cercetaţi de poliţişti după ce au fost identificaţi ca autori ai mai multor furturi de deşeuri metalice. Poliţiştii din Medgidia au prins în flagrant 23 de persoane la furat de fier vechi. Doi bărbaţi din Cluj au fost arestaţi după ce au fost surprinşi când încercau să fure un container metalic, cu o macara şi un trailer. Doi minori din Braşov sunt principalii suspecţi în cazul unui furt de componente metalice de la şinele de cale ferată.
Pe magistrala Bucureşti-Constanţa, hoţii de fier vechi au implementat ,,furtul cadenţat” (trece un tren, fură ce prind, apoi următorul tren nu mai poate trece) provocând astfel întârzieri tuturor trenurilor. Acestea sunt câteva exemple de ştiri din presa locală din ianuarie 2013. Exemplele pot continua la nesfârşit – au devenit banale furturile de fier vechi. Nu este o noutate pentru nimeni că se fură de la capace de canal la cabluri din cupru de la transporturile feroviare, sau chiar vagoane întregi. Sunt însă câţiva mari câştigători în acest business, care rulează sute de milioane de euro şi au profituri pe măsură. Pentru că dincolo de nesfârşita luptă cu hoţii, se derulează una dintre cele mai prospere afaceri din România.
Cum cresc vânzările
Povestea fierului vechi românesc care pleacă din ţară începe în tulburii ani de după 1990, când pe de o parte oţelăriile şi-au redus extrem de mult activitatea, iar pe de altă parte au început privatizările. Multe dintre acestea exact din acest motiv s-au făcut: ca să se taie tot ce este metal şi să se vândă. Însă ţări care şi-au dezvoltat constant industriile de prelucrare a fierului – Germania şi Turcia sunt cele mai bune exemple –, au observant că este mai ieftin să cumpere materiale reciclabile decât să investească în minerit, apoi în prelucrarea minereului, pentru a obţine fierul. Astfel, a apărut businessul cu fier vechi, iar în piaţă s-au format holdinguri care astăzi fac bani grei din exportul de deşeuri feroase sau neferoase.
Interesant este faptul că tranzacţiile cu fier vechi au crescut mai mult pe perioada crizei, faţă de anii de creştere economică. În perioada 2005-2007, exporturile anuale de deşeuri feroase operate prin Portul Constanţa – principala poartă de export a fierului vechi - erau cuprinse între 1,1 şi 1,4 milioane de tone pe an, iar în 2010 acestea au ajuns la 1,8 milioane de tone, potrivit Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa. Ne referim strict la fier vechi, nu şi la deşeuri din aluminiu sau cupru.
Citeste mai mult despre dedesubturile tranzactiilor cu fier vechi
Citeste si
LOCURI DE MUNCĂ. Biofarm și Romtelecom, printre angajatori
Secretul promotiei "2+1 gratis"
LOCURI DE MUNCĂ. Joburi la Kaufland, Auchan, Lidl sau Mega Image
Cum spala MAFIA RUSA banii in Cipru
Concedieri pe banda rulanda in sectorul bancar european
