x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Reorganizarea a rămas tot pe hârtie

0
13 Ian 2010 - 00:00
Reorganizarea a rămas tot pe hârtie Christian Silva/Jurnalul Naţional


Reorganizarea sectorului energetic a rămas pe hârtie şi în 2009. Sistemul, unde există unii dintre cei mai mari datornici la stat din România, se restructurează teoretic din luna septembrie 2007, însă până acum totul s-a oprit la stadiul de plan. Astăzi, Guvernul discută comasarea sectorului energetic în două companii.

La începutul anului 2009, Adriean Videanu, ministrul Economiei, a oprit reorganizarea gândită de predecesorul său liberal Varujan Vosganian şi a iniţiat un nou proces de consultări publice pentru a schimba radical faţa energeticii româneşti.

În decurs de câteva luni s-a cristalizat o idee: urmau să fie realizate două companii integrate care să cuprindă tot sectorul energetic, plus mineritul, dar şi reţelele de distribuţie aflate în proprietatea statului.

Primul dintre monştrii energetici urma să conţină cele trei complexuri din Oltenia, Turceni, Rovinari şi Craiova, reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi sucursalele hidro Vâlcea şi Slatina. Ulterior a fost inclusă şi sucursala Sibiu. De asemenea, iniţial urma să conţină şi jumătate din Electrica.

Cea de-a doua companie trebuia să cuprindă Compania Naţională a Huilei, termocentralele Deva şi Paroşeni, restul de Hidroelectrica şi ELCEN Bucureşti. Şi aceasta trebuia să conţină o jumătate din Electrica. Pe lângă acestea, ar mai fi trebuit să facă parte şi termocentrala Iernut, pe care Romgaz trebuia să o preia de la ELCEN în contul unor datorii.

MODIFICĂRI PESTE MODIFICĂRI
Prima schimbare de plan a sosit din mers. Sindicaliştii Nuclearelectrica au arătat că prin luarea singurei surse de venit al Nuclearelectrica, aceasta ar rămâne fără posibilitatea de a plăti creditul de 860 milioane de euro împrumutat pentru realizarea reactorului 2. Astfel, s-a preluat întreaga Nuclearelectrica în prima companie integrată.

BANII PENTRU REACTOARE AU DISPĂRUT
Rezolvarea acestei situaţii a scos la iveală o altă dilemă: cea privind reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. La momentul actual Nuclearelectrica deţine 51% din EnergoNuclear, compania care va realiza cele două reactoare de 720 MW fiecare. CEZ, GDF Suez, Enel şi RWE au fiecare câte 9,15% din titluri, iar ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din capital. Conform legislaţiei, finanţarea reactoarelor trebuia făcută din Fondul Naţional de Dezvoltare, care conţinea banii din privatizarea BCR şi din vânzarea altor companii energetice. Oficialii statului au anunţat, însă, că cele 11 miliarde de lei din Fond au dispărut, fiind cheltuiţi în toamna lui 2008.

Atât reprezentanţii Gaz de France SUEZ, cât şi cei ai CEZ au apostrofat statul român pentru că nu au clarificat acest aspect. CEZ se aşteaptă ca statul să nu mai aibă 51% din moment ce nu îşi permite finanţarea, ceea ce ar fi necesitat noi discuţii privind acţiunile fiecărui participant. În 2007, Nuclearelectrica deţinea doar 20% din cele două reactoare şi participa cu activele de la Cernavodă, însă statul român a dorit majoritatea.

NICI ELECTRICA
Dacă într-o primă fază, cei doi monştri energetici urmau să conţină câte o jumătate din Electrica, situaţia s-a complicat pe parcurs. Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică (AFER) a opinat că Electrica ar putea primi energie direct de la producătorii alături de care e integrată. În final a rămas o struţo-cămilă, sub pretextul acordării unei şanse egale tuturor competitorilor din piaţă. Astfel, distribuitorul şi furnizorul de stat Electrica ar fi putut intra în componenţa celor două companii din 2013, când vor intra în funcţiune o serie de termocentrale dezvoltate de Enel, CEZ şi E.ON.

POVARA CNH
Pe de altă parte, Compania Naţională a Huilei, cel mai mare datornic la bugetul de stat, va intra restructurată într-una din companiile energetice naţionale, doar cu patru mine retehnologizate, datoriile şi subvenţiile urmând să rămână la o altă societate. Pentru aceasta este nevoie de Comisia Europeană care trebuie să-şi dea acordul privind ştergerea datoriei de 1 miliard de euro printr-un ajutor de stat.

 

Scumpiri la curent
Reorganizarea nu a fost susţinută de toată lumea însă. Cele două companii vor duce la scumpirea energiei electrice, susţine Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Resurselor de Energie. Pe de altă parte, societatea civilă nu doreşte continuarea perfuziilor cu bani pentru companiile neviabile, precum CNH şi SNLO.

Societatea Academică Română (SAR) nu doreşte înlocuirea subvenţiilor directe ale statului pentru huilă, care expiră la 31 decembrie 2010, cu subvenţii indirecte din partea Hidroelectrica. Fuziunea va trebui să primească şi avizul Consiliului Concurenţei, deoarece Electra va avea iniţial o cotă de piaţă de 48%, iar Energetica de 42%, concentrând aproape tot sectorul de producţie.

Citeşte mai multe despre:   energie,   reorganizare,   esec

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Activele sistemului de pensii private au depășit 14 miliarde de euro

Activele sistemului de pensii private au depășit 14 miliarde de euro
Galerie Foto Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 30 septembrie 2020, la 72,58 miliarde de lei, în creștere cu 17,96% față de septembrie 2019, depășind...

Monitorul pădurilor, în faza de testări

Monitorul pădurilor, în faza de testări
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis invitația de testare a aplicațiilor SUMAL, portalul care monitorizează defrișările și celelalte activități cu potențial de fraudă asupra pădurilor. În...

Americanii înființează firme, europenii închid

Americanii înființează firme, europenii închid
Pandemia influențează în mod total diferit comportamentul de business pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic. În timp ce americanii înființează firme într-un ritm fără precedent, patronii europeni se...

Activele fondurilor de pensii private au depășit 14 miliarde de euro

Activele fondurilor de pensii private au depășit 14 miliarde de euro
Valoarea activelor totale, aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 72,58 miliarde de lei, în septembrie 2020, în creștere cu 17,96% față de anul trecut, depășind...

Cel mai valoros brand din lume face cât 7 Românii

Cel mai valoros brand din lume face cât 7 Românii
Gigantul Apple era la sfârşitul lunii septembrie cel mai valoros brand din lume, cu o capitalizare de 1.900 de miliarde de dolari. În top 10 cele mai valoroase companii din lume, el este urmat de saudiţii de la...

Bătălie pe bani europeni. 64 de înscrieri pe minut

Bătălie pe bani europeni. 64 de înscrieri pe minut
Fondurile europene acordate prin OUG 130, Măsura 2, „Granturi pentru capital de lucru”, au stârnit un interes uriaș. Formularul electronic de înscriere a fost lansat ieri, la ora 10, și va fi activ până...

Suntem egali cu media UE la deficitul bugetar

Suntem egali cu media UE la deficitul bugetar
Decalajul dintre veniturile și cheltuielile statului - deficitul bugetar - a fost, în România, în trimestrul II 2020, de 11,4% din Produsul Intern Brut (PIB), cifră care plasează țara noastră în apropierea...

Economiștii cer evitarea creșterii cu 40% a pensiilor

O creştere a punctului de pensie cu 40% în acest moment trebuie evitată, pentru că economia nu o poate susţine, arată o scrisoare deschisă semnată de mai mulți economiști - academicianul Aurel Iancu,...

Economia, în pericol. Explozie de șomaj și falimente

Economia, în pericol. Explozie de șomaj și falimente
Criza Covid-19 ar putea să genereze, în perioada următoare, 500.000 de noi șomeri, estimează o analiză publicată de REI Finance Advisors, companie de consultanţă specializată în atragerea de fonduri europene...

OLX intră și pe piața creditelor bancare

OLX intră și pe piața creditelor bancare
Administratorul portalurilor de anunțuri OLX, Storia.ro și Autovit.ro - OLX Group - și fondul de investiții ORESA și-au anunțat ieri intenția de achiziție a celui mai mare broker de credite, KIWI Finance....

Cîțu: liniște fiscală până în decembrie

Cîțu: liniște fiscală până în decembrie
Depunerea declaraţiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020 și tot până la acea dată se prelungește perioada scutirii de penalităţi pentru întârzieri la plata taxelor și...

Mai multe companii din energie sancționate pentru manipularea pieței

Mai multe companii din energie sancționate pentru manipularea pieței
Mai multe companii din energie au primit amenzi din partea Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) pentru manipularea pieței și crearea de dezechilibre în sistemul...

Să curgă vinul pe fonduri europene

Să curgă vinul pe fonduri europene
Producătorilor de vin şi firmelor de distribuţie tradiţională a bunurilor de larg consum li se va permite accesul la fonduri europene, conform prevederilor legii de aprobare a OUG 130/2020 privind unele măsuri de...

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia

Scrisoare deschisă: Creșterea pensiilor cu 40% va afecta grav economia
Creșterea pensiilor cu 40% va avea un impact extrem de grav asupra economiei și va duce la pierderea multor locuri de muncă, într-un moment în care este nevoie de consolidare fiscal-bugetară, arată într-o...
Serviciul de email marketing furnizat de