Reorganizarea a rămas tot pe hârtie

Reorganizarea sectorului energetic a rămas pe hârtie şi în 2009. Sistemul, unde există unii dintre cei mai mari datornici la stat din România, se restructurează teoretic din luna septembrie 2007, însă până acum totul s-a oprit la stadiul de plan. Astăzi, Guvernul discută comasarea sectorului energetic în două companii.

La începutul anului 2009, Adriean Videanu, ministrul Economiei, a oprit reorganizarea gândită de predecesorul său liberal Varujan Vosganian şi a iniţiat un nou proces de consultări publice pentru a schimba radical faţa energeticii româneşti.

În decurs de câteva luni s-a cristalizat o idee: urmau să fie realizate două companii integrate care să cuprindă tot sectorul energetic, plus mineritul, dar şi reţelele de distribuţie aflate în proprietatea statului.

Primul dintre monştrii energetici urma să conţină cele trei complexuri din Oltenia, Turceni, Rovinari şi Craiova, reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi sucursalele hidro Vâlcea şi Slatina. Ulterior a fost inclusă şi sucursala Sibiu. De asemenea, iniţial urma să conţină şi jumătate din Electrica.

Cea de-a doua companie trebuia să cuprindă Compania Naţională a Huilei, termocentralele Deva şi Paroşeni, restul de Hidroelectrica şi ELCEN Bucureşti. Şi aceasta trebuia să conţină o jumătate din Electrica. Pe lângă acestea, ar mai fi trebuit să facă parte şi termocentrala Iernut, pe care Romgaz trebuia să o preia de la ELCEN în contul unor datorii.

MODIFICĂRI PESTE MODIFICĂRI
Prima schimbare de plan a sosit din mers. Sindicaliştii Nuclearelectrica au arătat că prin luarea singurei surse de venit al Nuclearelectrica, aceasta ar rămâne fără posibilitatea de a plăti creditul de 860 milioane de euro împrumutat pentru realizarea reactorului 2. Astfel, s-a preluat întreaga Nuclearelectrica în prima companie integrată.

BANII PENTRU REACTOARE AU DISPĂRUT
Rezolvarea acestei situaţii a scos la iveală o altă dilemă: cea privind reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. La momentul actual Nuclearelectrica deţine 51% din EnergoNuclear, compania care va realiza cele două reactoare de 720 MW fiecare. CEZ, GDF Suez, Enel şi RWE au fiecare câte 9,15% din titluri, iar ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din capital. Conform legislaţiei, finanţarea reactoarelor trebuia făcută din Fondul Naţional de Dezvoltare, care conţinea banii din privatizarea BCR şi din vânzarea altor companii energetice. Oficialii statului au anunţat, însă, că cele 11 miliarde de lei din Fond au dispărut, fiind cheltuiţi în toamna lui 2008.

Atât reprezentanţii Gaz de France SUEZ, cât şi cei ai CEZ au apostrofat statul român pentru că nu au clarificat acest aspect. CEZ se aşteaptă ca statul să nu mai aibă 51% din moment ce nu îşi permite finanţarea, ceea ce ar fi necesitat noi discuţii privind acţiunile fiecărui participant. În 2007, Nuclearelectrica deţinea doar 20% din cele două reactoare şi participa cu activele de la Cernavodă, însă statul român a dorit majoritatea.

NICI ELECTRICA
Dacă într-o primă fază, cei doi monştri energetici urmau să conţină câte o jumătate din Electrica, situaţia s-a complicat pe parcurs. Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică (AFER) a opinat că Electrica ar putea primi energie direct de la producătorii alături de care e integrată. În final a rămas o struţo-cămilă, sub pretextul acordării unei şanse egale tuturor competitorilor din piaţă. Astfel, distribuitorul şi furnizorul de stat Electrica ar fi putut intra în componenţa celor două companii din 2013, când vor intra în funcţiune o serie de termocentrale dezvoltate de Enel, CEZ şi E.ON.

POVARA CNH
Pe de altă parte, Compania Naţională a Huilei, cel mai mare datornic la bugetul de stat, va intra restructurată într-una din companiile energetice naţionale, doar cu patru mine retehnologizate, datoriile şi subvenţiile urmând să rămână la o altă societate. Pentru aceasta este nevoie de Comisia Europeană care trebuie să-şi dea acordul privind ştergerea datoriei de 1 miliard de euro printr-un ajutor de stat.

 

Scumpiri la curent
Reorganizarea nu a fost susţinută de toată lumea însă. Cele două companii vor duce la scumpirea energiei electrice, susţine Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Resurselor de Energie. Pe de altă parte, societatea civilă nu doreşte continuarea perfuziilor cu bani pentru companiile neviabile, precum CNH şi SNLO.

Societatea Academică Română (SAR) nu doreşte înlocuirea subvenţiilor directe ale statului pentru huilă, care expiră la 31 decembrie 2010, cu subvenţii indirecte din partea Hidroelectrica. Fuziunea va trebui să primească şi avizul Consiliului Concurenţei, deoarece Electra va avea iniţial o cotă de piaţă de 48%, iar Energetica de 42%, concentrând aproape tot sectorul de producţie.