Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PROPUNERE ● Împrumuturi doar în moneda de salariu
Asociaţia Română a Băncilor a cerut BNR să restricţioneze accesul populaţiei care nu are venituri în valută la creditele în valută. Cererea bancherilor vine la scurt timp după ce BNR a crescut provizioanele pentru împrumuturile în valută.
Asociaţia Română a Băncilor a cerut BNR să restricţioneze accesul populaţiei care nu are venituri în valută la creditele în valută. Cererea bancherilor vine la scurt timp după ce BNR a crescut provizioanele pentru împrumuturile în valută.
PROPUNERE ● Împrumuturi doar în moneda de salariu
Asociaţia Română a Băncilor a cerut BNR să restricţioneze accesul populaţiei care nu are venituri în valută la creditele în valută. Cererea bancherilor vine la scurt timp după ce BNR a crescut provizioanele pentru împrumuturile în valută.
Asociaţia Română a Băncilor a propus adoptarea unei norme prin care să se restricţioneze accesul populaţiei la creditele în valută. Măsura ar fi menită să protejeze populaţia în faţa riscului valutar, explică Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC. "Este o părere personală, dar o să o ridic şi în cadrul asociaţiei. Nu cred că e bine să lăsăm populaţia să se împrumute în alte valute. Eu cred că este simplu a spune că persoanele fizice trebuie să se împrumute în valuta în care câştigă. Dacă cineva vine şi demonstrează că are salariul în valută, normal că atunci poate avea acces la credite în valută", a declarat Radu Graţian Gheţea. Acest lucru nu ar fi însă valabil pentru toată lumea. Măsura se va adresa în special persoanelor cu venituri scăzute, care accesează credite ale căror rate lunare se situează aproape de limita superioară a nivelului maxim de îndatorare.
DEMERS. Pentru a se aplica în întreg sistemul bancar, măsura ar trebui să fie adoptată printr-o normă a Băncii Naţionale a României. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că "este o propunere gravă, o propunere nu a oricui, ci a şefului comunităţii bancare din România. În astfel de cazuri se discută în comitetul de politică monetară, se discută în Consiliul de Administraţie şi se dă un răspuns". Vasilescu a precizat că nu ştie cum se va soluţiona acest demers. "Domnul Gehţea este un bancher cu experienţă, şeful asociaţiei bancare, şi cred că ce a spus trebuie luat ca un semnal de alarmă şi ca o temă de reflecţie. Personal nu cred că în condiţiile actuale, când UE încearcă să ridice toate barierele din calea creditării, singurul criteriu rămânând cel de bonitate, nu cred că s-ar putea ajunge la o decizie oficială. Dar o dezbatere aprinsă pe această temă este absolut necesară", a mai spus Vasilescu.
CREDITE. Împrumuturile contractate de populaţie au ajuns la finele anului 2007 la 71,5 miliarde de lei (echivalentul a 19,8 miliarde de euro), în creştere cu 82% faţă de 2006. Pe parcursul lui 2007, volumul creditelor populaţiei a crescut cu 8,2 miliarde de lei. Principalele creşteri au fost înregistrate la creditele în valută, care au avansat de trei ori mai rapid decât cele în lei. În noiembrie 2007, populaţia a ajuns pentru prima oară să aibă datorii mai mari în valută decât în lei. Creditele în valută au urcat la finele anului la aproape 38 de miliarde de lei (10,3 miliarde de euro), în timp ce creditele în lei au fost de 33,5 miliarde de lei (9,3 miliarde de euro).
Cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată pe segmentul creditelor acordate în alte monede decât în euro, care au crescut de aproximativ cinci ori, ajungând la 6,3 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro). Această creştere se datorează creditelor în franci elveţieni.
Asociaţia Română a Băncilor a cerut BNR să restricţioneze accesul populaţiei care nu are venituri în valută la creditele în valută. Cererea bancherilor vine la scurt timp după ce BNR a crescut provizioanele pentru împrumuturile în valută.
Asociaţia Română a Băncilor a propus adoptarea unei norme prin care să se restricţioneze accesul populaţiei la creditele în valută. Măsura ar fi menită să protejeze populaţia în faţa riscului valutar, explică Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC. "Este o părere personală, dar o să o ridic şi în cadrul asociaţiei. Nu cred că e bine să lăsăm populaţia să se împrumute în alte valute. Eu cred că este simplu a spune că persoanele fizice trebuie să se împrumute în valuta în care câştigă. Dacă cineva vine şi demonstrează că are salariul în valută, normal că atunci poate avea acces la credite în valută", a declarat Radu Graţian Gheţea. Acest lucru nu ar fi însă valabil pentru toată lumea. Măsura se va adresa în special persoanelor cu venituri scăzute, care accesează credite ale căror rate lunare se situează aproape de limita superioară a nivelului maxim de îndatorare.
DEMERS. Pentru a se aplica în întreg sistemul bancar, măsura ar trebui să fie adoptată printr-o normă a Băncii Naţionale a României. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că "este o propunere gravă, o propunere nu a oricui, ci a şefului comunităţii bancare din România. În astfel de cazuri se discută în comitetul de politică monetară, se discută în Consiliul de Administraţie şi se dă un răspuns". Vasilescu a precizat că nu ştie cum se va soluţiona acest demers. "Domnul Gehţea este un bancher cu experienţă, şeful asociaţiei bancare, şi cred că ce a spus trebuie luat ca un semnal de alarmă şi ca o temă de reflecţie. Personal nu cred că în condiţiile actuale, când UE încearcă să ridice toate barierele din calea creditării, singurul criteriu rămânând cel de bonitate, nu cred că s-ar putea ajunge la o decizie oficială. Dar o dezbatere aprinsă pe această temă este absolut necesară", a mai spus Vasilescu.
CREDITE. Împrumuturile contractate de populaţie au ajuns la finele anului 2007 la 71,5 miliarde de lei (echivalentul a 19,8 miliarde de euro), în creştere cu 82% faţă de 2006. Pe parcursul lui 2007, volumul creditelor populaţiei a crescut cu 8,2 miliarde de lei. Principalele creşteri au fost înregistrate la creditele în valută, care au avansat de trei ori mai rapid decât cele în lei. În noiembrie 2007, populaţia a ajuns pentru prima oară să aibă datorii mai mari în valută decât în lei. Creditele în valută au urcat la finele anului la aproape 38 de miliarde de lei (10,3 miliarde de euro), în timp ce creditele în lei au fost de 33,5 miliarde de lei (9,3 miliarde de euro).
Cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată pe segmentul creditelor acordate în alte monede decât în euro, care au crescut de aproximativ cinci ori, ajungând la 6,3 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro). Această creştere se datorează creditelor în franci elveţieni.
Cresc împrumuturile restante
Populaţia a fost "încurajată" să contracteze împrumuturi în euro sau în franci elveţieni datorită cursului stabil înregistrat de moneda naţională. Majoritatea împrumuturilor au fost contractate la un curs de 3,2 lei/euro. Când cotaţia leului a început să scadă, ratele la credite au crescut, iar creditele restante nu au întârziat să apară.
La sfârşitul anului trecut împrumuturile acordate de băncile comerciale populaţiei se ridicau la 71,5 miliarde de lei, cu 77% mai mult decât la începutul aceluiaşi an. În acelaşi timp se observă şi o creştere a numărului persoanelor cu restanţe la credite. Ultimele date publicate de Banca Naţională a României arată că în luna decembrie 2007 se înregistrau un număr de 352.394 de rău-platnici, cu restanţe la credite mai mari de 30 de zile. La începutul anului trecut, numărul persoanelor care au rămas în urmă cu plata ratelor la bănci era de 288.242, cu aproximativ 22% mai puţin. Astfel, volumul restanţelor acumulate de români pe parcursul anului trecut a înregistrat o creştere semnificativă.
Potrivit datelor statistice ale BNR, în decembrie 2007 restanţele la credite constituiau 573 de milioane de lei, dublu faţă de începutul aceluiaşi an, când se înregistrau restanţe în valoare de aproximativ 294 milioane de lei. În aceste condiţii, valoarea medie a sumelor datorate de restanţieri s-a majorat în perioada decembrie 2006-decembrie 2007 cu aproximativ 60%, de la 1.019 lei/persoană la 1.626 lei/persoană. Datoriile la creditele contractate în lei constituiau 85% din totalul sumelor restante. Totuşi, cea mai rapidă viteză de creştere au înregistrat restanţele aferente creditelor în euro. La 31 decembrie 2007, valoarea acestora era peste 22 de milioane de euro, în creştere cu aproximativ 150% faţă de aceeaşi perioadă din 2006, când volumul restanţelor era de 8,9 milioane de euro. Totodată, pe parcursul lui 2007, valoarea restanţelor la creditele contractate în lei s-a dublat, de la 243 milioane de lei la începutul anului la 489 milioane de lei la 31 decembrie.
La sfârşitul anului trecut împrumuturile acordate de băncile comerciale populaţiei se ridicau la 71,5 miliarde de lei, cu 77% mai mult decât la începutul aceluiaşi an. În acelaşi timp se observă şi o creştere a numărului persoanelor cu restanţe la credite. Ultimele date publicate de Banca Naţională a României arată că în luna decembrie 2007 se înregistrau un număr de 352.394 de rău-platnici, cu restanţe la credite mai mari de 30 de zile. La începutul anului trecut, numărul persoanelor care au rămas în urmă cu plata ratelor la bănci era de 288.242, cu aproximativ 22% mai puţin. Astfel, volumul restanţelor acumulate de români pe parcursul anului trecut a înregistrat o creştere semnificativă.
Potrivit datelor statistice ale BNR, în decembrie 2007 restanţele la credite constituiau 573 de milioane de lei, dublu faţă de începutul aceluiaşi an, când se înregistrau restanţe în valoare de aproximativ 294 milioane de lei. În aceste condiţii, valoarea medie a sumelor datorate de restanţieri s-a majorat în perioada decembrie 2006-decembrie 2007 cu aproximativ 60%, de la 1.019 lei/persoană la 1.626 lei/persoană. Datoriile la creditele contractate în lei constituiau 85% din totalul sumelor restante. Totuşi, cea mai rapidă viteză de creştere au înregistrat restanţele aferente creditelor în euro. La 31 decembrie 2007, valoarea acestora era peste 22 de milioane de euro, în creştere cu aproximativ 150% faţă de aceeaşi perioadă din 2006, când volumul restanţelor era de 8,9 milioane de euro. Totodată, pe parcursul lui 2007, valoarea restanţelor la creditele contractate în lei s-a dublat, de la 243 milioane de lei la începutul anului la 489 milioane de lei la 31 decembrie.
