Revolta pe hipermarketuri a ajuns şi în România

SCANDAL ● Lanţurile de retail îi falimentează pe producătoii autohtoni
Marile lanţuri comerciale îi falimentează pe producătorii din industria alimentară şi magazinele de cartier, acuză producătorii de alimente. Retailerii impun taxe abuzive celor care îşi desfac produsele pe rafturile lor care duc la scumpirea mărfurilor.


Micii producători din industria alimentară acuză supermarketurile că le impun taxe ascunse care-i falimentează. Pentru pătrunderea cu un produs pe rafturile unui supermarket se cere o taxă pentru înscrierea pe lista de furnizori şi o altă taxă de raft. În plus, furnizorii mai achită o taxă pentru promovarea produselor prin acordarea de discounturi anticipate şi contribuţii pentru amenajarea şi deschiderea de noi magazine. Producătorii şi procesatorii români nu sunt singurii care se ridică împotriva puterii pe care o au marile lanţuri de retail. Aceeaşi problemă a fost ridicată şi de agricultorii şi producătorii din alte ţări ale Uniunii Europene. La presiunea acestora, Parlamentul European a solicitat Direcţiei Generale pentru Concurenţă să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producători, a furnizorilor, lucrătorilor şi consumatorilor şi, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare.


ABUZURI. "Consiliul Concurenţei ar trebui să analizeze taxele impuse de supermarketuri. Unele taxe suplimentare, în afara adaosului comercial, ajung până la 10.000 de euro pe furnizor, cum ar fi cele de deschidere a magazinului. Un hipermarket are câteva sute de furnizori, ceea ce înseamnă că acel magazin este realizat din banii industriei. Alte taxe mai sunt cele de raft, de aniversare etc.", a declarat preşedintele Rompan, Aurel Popescu. De asemenea, "lipsa de transparenţă" a constituirii preţului de raft creează confuzie în rândul consumatorilor în ceea ce priveşte adaosul comercial real. Prin folosirea "taxelor ascunse" se ajunge la o creştere artificială a preţurilor de vânzare, iar profitabilitatea supermarketurilor poate ajunge până la 60%, în timp ce producătorii şi consumatorii înregistrează pierderi.


FÅRÅ ALTERNATIVÅ. Marile magazine distrug comerţul de cartier şi pieţele tradiţionale, motiv pentru care acestea ar trebui scoase în afara sau la marginea oraşelor, spun micii producători. Mecanismul este simplu, supermarketurile le impun furnizorilor şi producătorilor să nu comercializeze produsele la preţuri mai reduse în alte magazine, ceea ce afectează afacerile magazinelor de proximitate. Prin dispariţia acestora, procesatorii mici găsesc din ce în ce mai greu puncte alternative de desfacere. Ca să înceteze aceste abuzuri, patronatele şi sindicatele din industria alimentară şi din domeniul agriculturii propun realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri, care să împiedice "abuzurile" magazinelor.

Săptămâna viitoare vor avea loc negocieri între producători şi retaileri la sediul Ministerului Agriculturii. De altfel, Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii, a declarat că specialiştii din instituţia pe care o conduce analizează ce reglementări există în alte state UE în ceea ce priveşte relaţia furnizori – retaileri. "Şi pe noi ne interesează. Am cerut specialiştilor din minister să se informeze dacă există reglementări în alte state membre pe această relaţie şi modul cum este ea reglementată. O să cer această informaţie, mă voi informa până la 19 martie, iar în urma întâlnirii vom decide ce măsuri pot fi luate de autorităţi şi dacă este cazul", a afirmat Cioloş. Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au solicitat şi o anchetă confidenţială din partea Consiliului Concurenţei şi a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, care să investigheze posibilele abuzuri ale retailerilor faţă de furnizori.

Consiliul Concurenţei continuă procesul de monitorizare a evoluţiei retailului românesc, urmărind posibilele disfuncţionalităţi care ar putea să apară în acest domeniu, a declarat Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Intervenţia CC pe piaţa de retail din România poate avea loc atunci când unul sau mai mulţi agenţi economici încearcă să exploateze într-o manieră abuzivă poziţia dominantă pe care o deţin pe o anumita piaţă, practică interzisă şi de legislaţia românescă. "Pentru a putea constata săvârşirea unui abuz de poziţie dominantă de către un agent economic, este necesar ca agentul economic să deţină o poziţie dominantă pe piaţă şi să folosească în mod abuziv poziţia dominantă deţinută, recurgând la fapte anticoncurenţiale care au ca obiect prejudicierea consumatorilor", a spus Oprescu. Acesta a precizat că din datele pe care le deţine doar 35% din comerţ este desfăşurat prin reţeaua de retail, balanţa comerţului cu produse fiind încă înclinată spre comerţul tradiţional, prin magazine alimentare de mici dimensiuni. În ţările UE, ponderea acestui tip de comerţ este cuprinsă între 60% şi 96%. Mai mult, structura pieţei de retail este caracterizată de un grad redus de concentrare: primii 10 retaileri deţin aproximativ 20% din piaţă, faţă de minim 60% în alte state. Acest fapt este confirmat şi de intrările de noi concurenţi pe piaţă şi de deschiderile de noi magazine anuntaţe pentru următorii ani.