Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul pregăteşte o adevărată “revoluţie fiscală”. Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat o serie de măsuri cu privire la bănci, companiile de stat, domeniul energetic, sistemul de pensii, sectorul construcţiilor. Acestea ar genera modificări radicale în regimul taxelor, după cum constată analiştii şi oficialii instituţiilor şi jucătorilor din mediul privat.
“Taxa pe lăcomia băncilor”, criticată de BNR
Guvernul propune ca de la 1 ianuarie 2019 băncile să plătească o “taxă pe lăcomie” în cazul în care media trimestrială a ratelor Robor la 3 şi 6 luni depăşesc 1,5%. Această măsură ar aduce la bugetul de stat circa 3 miliarde de lei, estimează Eugen Teodorovici.
Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR) arată însă că „nivelul Robor este imputabil întregii ţări”, astfel că nu ar fi judicios ca băncile să plătească taxa propusă de Executiv.
Într-o intervenţie la postul Digi 24, Vasilescu a declarat că Robor şi inflaţia „sunt două surori siameze”, menţionând că din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, autorităţile de reglementare au scumpit energia electrică, energia termică şi gazele naturale, fapt ce „se reflectă în întregul tablou al preţurilor”.
„Nu înţeleg taxa pe lăcomie. Cred că aici este nevoie de o reflecţie filosofică ceva mai adâncă, pentru că nu ştiu a cui lăcomie este” – Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR
Lovitură la eficienţa companiilor de stat
Citește pe Antena3.ro
Potrivit unui alt proiect al Guvernului, companiile de stat vor vira, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din suma prevăzută pentru investiţiile care nu au fost realizate, în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare aferente anului anterior. „Este o măsură care, practic, determină companiile să facă investiţii”, a declarat Teodorovici.
Analistul Dan Schwartz, managing partner la compania de audit şi consutanţă fiscală RSM România, nu consideră benefică o asemenea decizie. „La fel ca şi obligaţia de a vira statului 35% din dividende, o astfel de măsură reprezintă o intervenţie a statului în viaţa economică, intervenţie care limitează capacitatea firmelor de stat de a-şi planifica şi eficientiza activitatea”.
Schwartz afirmă că reglementări de acest tip trebuie evitate, pentru că „reduc capacitatea investiţională a companiilor de stat, care şi aşa se află la cote scăzute”.
Atac la facturile de energie şi telecom
Conform unei alte propuneri anunţate de Eugen Orlando Teodorovici, în energie şi comunicaţii urcă la 3% taxele aferente pe Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru administrare şi reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Expertul în energie Ionuţ Purică de la Academia Română crede că acest anunţ are „o componentă puternică de negociere”, statul făcând presiune pe mediul privat pentru a mări volumul colectărilor de taxe.
„Nu ştiu dacă a fost analizat de cineva efectul unei astfel de majorări pe termen lung”, ne-a spus Purică. El a menţionat că pe termen mediu sau lung, creşterea taxelor se va duce către consumatorul final, care va plăti facturi mai scumpe. De asemenea, în viziunea expertului, preţurile mai mari la energie se vor repercuta asupra industriei, dar şi a sectorului rezidenţial, astfel că în cele din urmă vor afecta puterea de cumpărare a populaţiei, în general.
La rândul lor, reprezentanţii operatorului Vodafone consideră creşterile de taxe „excesive, fără precedent în istoria industriei de telecom din România” şi avertizează că majorările vor fi suportate de clienţi, în preţul serviciilor achiziţionate.
„Experienţa ne arată că anunţuri precum cel făcut de ministrul Finanţelor creează turbulenţe în piaţă, dar nu totdeauna intenţiile sunt puse în practică. De multe ori guvernanţii dau înapoi” – Ionuţ Purică, expert în energie
Pericolul relaxării sistemului de pensii
O altă măsură pregătită de Executiv prevede reducerea de la 2,5% la 1% a comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii. Pe de altă parte, o persoană se va putea retrage de la un fond de pensii, pe bază de cerere individuală, după minimum cinci ani de participare, potrivit proiectului de act normativ făcut public de ministrul Finanţelor.
Cele două propuneri au fost comentate, pentru Jurnalul, de profesorul şi analistul economic Adrian Mitroi. „Ca orice scădere de comision, îmi place. Am fost un avocat al micşorării comisioanelor, dar trebuie să ţinem cont că aceasta va pune presiune pe administratorii fondurilor de pensii”, a spus Mitroi.
După părerea lui Adrian Mitroi, măsura care ne permite să ne retragem de la Pilonul II (pensii private obligatorii) ar trebui să vină la pachet cu obligativitatea de a cotiza la una dintre celelalte două variante existente – Pilonul I (pensii de stat) sau Pilonul III (pensii private facultative).
„Contribuabilul trebuie să aibă posibilitatea de a alege între plasamentele existente pe piaţă, dar în acelaşi timp el trebuie obligat să îşi asume o schemă de economisire, care să îi asigure la bătrâneţe un nivel ridicat al calităţii vieţii” – Adrian Mitroi, profesor de economie
Scutire fiscală pentru constructori
Guvernul pregăteşte însă şi o decizie de relaxare: firmele de construcţii vor fi scutite de la plata contribuţiilor sociale în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2028, după cum a anunţat Teodorovici. În acest interval de 10 ani, la obligaţiile fiscale ale companiilor din domeniu nu vor fi luate în calcul, aşadar, veniturile din salarii realizate de angajaţi.
Această măsură este considerată una necesară, dar nu şi suficientă de către reprezentanţii patronatelor din sector. „Pentru stabilizarea forţei de muncă, am solicitat, de la autorităţi, un pachet legislativ care să vizeze relansarea investiţiilor publice şi creşterea salariului minim în domeniu, prin scăderea fiscalităţii”, a declarat pentru Jurnalul Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO).
Organizaţia patronală a mai solicitat revizuirea preţurilor la contractele în derulare, deoarece „există contracte începute de 4-5 ani, perioadă în care costurile cu manopera şi energia au crescut”, a precizat Plosceanu.
„Sectorul construcţiilor se află în al doilea an de recesiune, proces început încă în decembrie 2016, iar una dintre soluţii ar f, păstrarea lucrătorilor români în ţară şi atragerea de lucrători din spaţiul ex-comunitar” – Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO
