Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest context, România ar avea nevoie de dezvoltarea a 15.000 MW de capacități de energie eoliană offshore în Marea Neagră pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, conform unui exercițiu de modelare realizată de Energy Policy Group (EPG). Costurile instalării turbinelor nu sunt mici, dar ele ar deveni în viitor cea mai mare sursă de producție de energie electrică a țării, cu peste 40% din total. În plus, costul energiei, de circa 70 euro/MWh pentru turbinele fixe, este mult sub prețurile de acum, iar veniturile generate și numărul suplimentar de locuri de muncă sunt semnificative.
„Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore durează între cinci și 10 ani, cu o medie a UE de șapte ani. Asta înseamnă că există o șansă bună ca România să conecteze prima sa capacitate eoliană offshore la rețea înainte de 2030. Acest lucru ar putea schimba statutul actual al României de importator net de energie electrică, precum și să ofere energie curată suplimentară semnificativă necesară pentru decarbonizarea sectoarelor precum industrie, transport, încălzire și răcire”, se arată în raportul „Energia eoliană offshore facilitează decarbonizarea României”, lansat de EPG. Autorii raportului susțin că abordarea provocărilor ce țin de rețelele de transport de energie electrică cu care se confruntă atât România, cât și Bulgaria în implementarea potențialului de energie eoliană offshore poate fi realizată prin conceptul de insulă energetică (Energy Island) româno-bulgară (RO-BG). „Aceasta ar fi o soluție eficientă pentru deblocarea dezvoltării energiei eoliene offshore la nivel de economii de scară, precum și pentru extinderea capacității de interconectare cu alte țări din bazinul Mării Negre (cum ar fi Turcia, Georgia, precum și Azerbaidjan, către Est), care va contribui la securitatea energetică și la stabilitatea prețurilor din regiune. Acest lucru va spori potențialul de energie eoliană offshore din întregul bazin al Mării Negre, iar cablul subacvatic HighVoltage Direct Current (HVDC) anunțat recent, care va fi construit de România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, va reprezenta un pilon important în acest proces, mai precizează autorii studiului.
Cât ar costa producerea energiei
Costul mediu de producere a energiei (LCOE) offshore pe bază de turbine fixe va fi de 71 euro/MWh în zona României din bazinul Mării Negre, conform scenariului realist al EPG pentru 2030, în timp ce pentru dezvoltarea ulterioară a energiei eoliene offshore pe bază de turbine plutitoare LCOE ar fi de 94 euro/MWh. Pentru un proiect comun între România și Bulgaria, includerea costurilor unei conexiuni HVDC la stația Constanța Sud, precum este indicat în scenariul de referință pentru energia eoliană pe bază de turbine fixe, ar conduce la un LCOE total la 79 euro/MWh pentru o capacitate instalată de 3.000 MW. Mai mult, realizarea unei insule energetice (Energy Island), RO-BG ar conduce la un LCOE total în valoare de 85 euro/MWh, presupunând că investiția pentru dezvoltarea insulei este împărțită în mod egal între cele două state. Costurile totale de capital (CAPEX) alocate de România într-un proiect RO-BG Energy Island, inclusiv parcurile eoliene offshore de 3.000 MW, au fost estimate la 8,4 miliarde de euro, în timp ce producția anuală de energie rezultată a fost estimată la 9,8 TWh”, scria analiza citată.
Se pot genera 6,3 miliarde de euro
Pe lângă importanța în procesul de producție a energiei electrice verzi, dezvoltarea parcurilor de energie eoliană offshore generează beneficii socio-economice prin crearea de locuri de muncă în producția, construcția și operarea și întreținerea (O&M) proiectelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităților economice asociate energiei electrice offshore în Portul Constanța. Pentru 1.000 MW de capacitate instalată, energia eoliană offshore din Europa generează 2,1 miliarde de euro. În consecință, 3.000 MW de capacitate instalată de energie eoliană offshore în România ar putea genera 6,3 miliarde de euro, respectiv 2,6% din PIB-ul țării la nivelul anului 2021. Mai mult, investițiile în 3.000 MW de energie eoliană offshore ar putea crea un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore, se mai arată în raport.
„Stabilirea unui cadru legislativ și fiscal adecvat este esențial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacități de producție la nivel mondial. Un dialog al Uniunii Europene cu privire la obiectivele privind dezvoltarea energiei eoliene offshore din Marea Neagră ar facilita procesul pentru cele două state membre (România și Bulgaria), precum și pentru partenerii din afara UE. Mai mult, aceasta ar putea promova investițiile în insule energetice (Energy Islands), precum și potențialele interconexiuni pe distanțe lungi”.
Studiul Energy Policy Group
Centrale eoliene offshore - Din datele deținute de Ministerul Energiei, Marea Neagră are un potențial eolian exploatabil de 96.000 MW, dintre care circa 22.000 MW în apele de mică adâncime, până în 50 m, acolo unde pot fi instalate turbine eoliene fixe.
