România e codaşa UE la drumuri

România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai precară infrastructură, cu un sistem sanitar deficitar, cu educaţie de bază şi pregătire tehnologică la pământ. Datele provin din Raportul Global al Competitivităţii 2009-2010, întocmit de Forumul Economic Mondial.

România a avansat patru locuri în topul competitivităţii economice, ocupând poziţia 64 din 133, potrivit Raportului Global al Competitivităţii 2009-2010, realizat de Forumul Economic Mondial. "Îmbunătăţirea la nivelul punctajului obţinut este nesemnificativă, 4,11 puncte faţă de 4,1 pe o scară de la 1 cel mai slab, la 7 cel mai bun", potrivit Grupului de Economie Aplicată, partenerul pentru România al Forumului Economic Mondial.

Faţă de raportul anterior, în care România se afla pe penultimul loc din Uniunea Europeană, anul acesta trei ţări membre sunt mai puţin competitive (Letonia, Grecia şi Bulgaria). Raportul a fost realizat pe baza datelor statistice din 2008 şi pe un sondaj în rândul managerilor în primăvara anului 2009. La acea dată, Letonia era mai puternic afectată de criză decât România.

PE ULTIMUL LOC
România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la capitolul infrastructură. Ţara noastră a coborât cinci poziţii faţă de anul trecut, ocupând locul 110 în clasament, cu un punctaj de 2,67. Practic, doar 22 de state au drumuri, poduri, reţele de canalizare, linii ferate mai proaste sau puţin dezvoltate decât în România. Anul trecut, ţara noastră ocupa locul 105 la capitolul infrastructură - în scădere tot cu cinci poziţii faţă de 2007. La capitolul calitatea drumurilor, România ocupa chiar locul 126, din 131 de ţări. Încă de atunci, ţări ca Zimbabwe (locul 88) şi Burkina Faso (locul 104) aveau o infrastructură rutieră mai bună decât a României.

Alte recorduri negative au fost înregistrate la indicatorii "Sănătate şi educaţie de bază" şi "Pregătirea tehnologică", unde ţara noastră a înregistrat cel mai mic punctaj dintre ţările membre. Alte puncte slabe sunt "Educaţia superioară şi trainingul" şi "Sofisticarea afacerilor", unde, dintre ţările UE, numai Bulgaria se află pe o poziţie inferioară.

STABILITATE MACROECONOMICĂ
România devansează ţări precum Grecia, Portugalia sau Italia, situându-se pe locul 75 din punctul de vedere al stabilităţii macroeconomice. Cu toate acestea, Bulgaria ocupă locul 45 în clasament, depăşind cu mult România. Totuşi, stabilitatea macroeconomică şi-a temperat creşterea faţă de anul trecut, România avansând cu o singură poziţie. În clasamentul din 2008, ţara noastră creştea opt locuri din punct de vedere al stabilităţii macreconomice raportat la anul 2007.




Unul dintre cele mai bune punctaje a fost primit pentru gradul de sofisticare a pieţei financiare, locul 56 pe care se află ţară noastră poziţionând-o deasupra unor state precum Grecia, Italia sau Letonia. Cel mai bun loc în clasament (41) este obţinut la capitolul "Mărimea pieţei". Totuşi, România pierde puncte în ceea ce priveşte eficienţa pieţei bunurilor (locul 61, totuşi în faţa Bulgariei, Ungariei sau Italiei).

PIAŢA MUNCII INEFICIENTE
România se situează pe locul 79 la capitolul eficienţa pieţei muncii. Încă de anul trecut, România înregistrase regrese semnificative la indicatorii pieţei muncii, în special cu privire la flexibilitatea politicii salariale (poziţia 81, în scădere 44 de locuri), costurile de concediere (poziţia 14, în scădere 9 locuri) şi legătura dintre salarii şi productivitate (poziţia 72, în scădere 13 locuri). Surprinzător este faptul că şi în aceste condiţii ţara noastră reuşeşte să devanseze piaţa muncii din Italia (locul 117), Grecia (locul 116) sau Portugalia (locul 103).


Schimbare la vârful clasamentului
Elveţia a devenit statul cu cea mai competitivă economie din lume, ocupând primul loc în clasamentul general al Raportului Global al Competitivităţii 2009-2010. Elveţia a devansat pentru prima dată în istorie Statele Unite ale Americii. Economia americană, puternic zguduită de criza financiară şi aflată în proces de recuperare, se situează pe locul doi în acest clasament, după mai mulţi ani în care a deţinut supremaţia mondială.

În clasament urmează Singapore, Suedia şi Danemarca. În urmă cu un an, Danemarca se situa pe locul trei, dar recesiunea în care a intrat statul în urma crizei financiare şi-a spus cuvântul. Indicele global al competitivităţii este un indicator compozit, format din 12 subindicatori. Indicatorii calitativi din raport sunt obţinuţi prin sondaj în rândul managerilor, în timp ce indicatorii cantitativi se obţin prin prelucrarea unor date statistice oficiale.