x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România - locul cinci în Europa la economie subterană

0
Autor: Vali Blanaru 10 Iun 2009 - 00:00

România se află pe locul cinci în Europa în funcţie de ponderea economiei subterane în PIB în 2008, de 33%, după Letonia, Bulgaria, Estonia şi Croaţia.

Economia subterană din România a reprezentat 33% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, respectiv 46 miliarde euro. Economia subterană are o valoare estimată la 2.100 miliarde euro la nivelul Europei, respectiv 16% din PIB, şi reprezintă între 10% din PIB în Marea Britanie şi aproape 40% în unele ţări din Europa Centrală şi de Est.

Singurele state membre ale Uniunii Europene care deţin cote mai ridicate al economiei subterane în PIB sunt Letonia şi Bulgaria, cu rate de 36%, şi Estonia şi Croaţia, cu 35%, potrivit unui studiu Visa Europe, realizat de către compania compania de consultanţă AT Kearney şi Friedrich Schneider. Studiul analizează structura şi impactul economiei subterane şi evaluează rolul pe care îl pot avea plăţile electronice în reducerea acesteia.

"Din cauza prezenţei extinse în cadrul economiei, măsurile tradiţionale de contracarare a economiei subterane nu mai sunt suficiente. Prin combaterea unuia dintre factorii care încurajează economia gri, şi anume legătura dintre numerar şi economia gri, guvernul poate reduce economia subterană cu 10% până la 15%, ceea ce reprezintă un total de 5-7 miliarde euro", se arată într-un comunicat al Visa.

TOATĂ ECONOMIA E NEAGRĂ
România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor.
Astfel, în producţie, construcţii, comerţ (distribuţie, dar şi retail), economia subterană depăşeşte o treime din contribuţia la PIB a sectorului, dar aceasta este mult mai extinsă în alte domenii precum transport, hoteluri sau restaurante.


"Cazurile tipice ţin de deţinerea mai multor locuri de muncă, dintre care o parte sunt la negru, larga răspândire a muncii şi plăţii la negru în domeniul serviciilor: de la zugrăvit, îngrijirea copiilor, meditaţii şcolare, servicii medicale, mergând până la dezvoltarea de pagini web. De regulă, în aceste domenii, majoritatea salariilor sunt plătite în numerar. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în staţiunile de pe litoral, în staţiunile montane cât şi în Deltă", se mai arată în comunicat.

BIROCRAŢIA VS ECONOMIE SUBTERANĂ
Studiul mai arată că România prezintă o serie de caracteristici specifice care încurajează dimensiunea şi sfera de aplicare a economiei subterane, printre care nivelul ridicat al contribuţiilor sociale plătite de angajator şi de angajat, cadrul legislativ complex şi instabil care îngreunează plata impozitelor, angajările la negru din cauza ratei ridicate a şomajului din perioada de tranziţie, menţinerea agriculturii de subzistenţă, lucrători slab calificaţi, şi în consecinţă o răspândire largă a sărăciei şi a salariilor mici, precum şi numărul mare de IMM-uri implicate în economia subterană.


"Datele arată că măsurile tradiţionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta împotriva muncii la negru în special, iar economia subterană, în general, se dovedeşte a fi dificil de limitat. Pe de o parte, realizarea unor controale eficiente presupune existenţa unui aparat de stat supradimensionat şi costisitor. Pe de altă parte, un număr mai mare de controale este riscant, pentru că activităţile economice ar putea fi astfel determinate să treacă la economia subterană" a declarat Cătălin Creţu, director general pentru România la Visa Europe.


Pe de altă parte, economia bazată pe cash favorizează economia subterană, întrucât plăţile în numerar reprezintă soluţia cea mai la îndemână pentru păstrarea anonimităţii tranzacţiilor, conform studiului Visa.
În plus, concluziile studiului confirmă că există o legătură strânsă între prevalenţa plăţilor în cash şi mărimea economiei subterane dintr-o ţară. Economiile cu un număr redus de plăţi electronice pe cap de locuitor, cum este şi România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de ţările unde plăţile electronice sunt mult mai răspândite, cum ar fi Marea Britanie şi Austria.
De asemenea, gradul redus de bancarizare din România favorizează economia subterană, potrivit studiului.


"Puţin peste jumătate din populaţia României deţine conturi bancare, lucru care plasează România în partea superioară a clasamentului. În plus, în România se înregistrează cea mai ridicată pondere a salariilor plătite «în plic», în comparaţie cu restul ţărilor europene - 23% din populaţie. Chiar şi în cazul salariilor plătite pe card, majoritatea posesorilor de carduri retrag întregul salariu de la bancomat şi efectuează plăţile în numerar. În concluzie, cardurile sunt folosite de cele mai multe ori pentru retragerea de numerar, nu pentru tranzacţii la comercianţi", mai arată studiul.


Analiza a relevat că sectoarele în care introducerea plăţilor electronice are cel mai mare impact asupra economiei informale sunt cele în care există cea mai mare parte a veniturilor nedeclarate, cum ar fi retail, transporturi, hoteluri şi restaurante. 


Pierderile la nivelul impozitelor sau contribuţiilor la asigurările sociale din munca la negru şi subraportarea vânzărilor se ridică la cel mult şapte miliarde de euro.

Citeşte mai multe despre:   economic,   romania,   economiei,   economia,   subterane,   subterană

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

(P) De ce merită să îți promovezi afacerea pe LinkedIn?

(P) De ce merită să îți promovezi afacerea pe LinkedIn?
LinkedIn a devenit în ultimii ani o oportunitate excelentă pentru întreprinderile mari și mici, deopotrivă, de a-și îmbunătăți rezultatele de promovare folosind marketingul, de a-și dezvolta gradul de...

Prin programul Rabla Clasic au fost achiziționate peste 14.000 de autovehicule

Prin programul Rabla Clasic au fost achiziționate peste 14.000 de autovehicule
Aproape 24.900 de persoane fizice s-au înscris la producători şi dealeri auto și au fost cumpărate 14.104 de autovehicule şi 82 de motociclete, transmite Administraţia Fondului pentru Mediu...

Ne îndopăm cu rebuturi alimentare din import, dar aruncăm la coș certificarea și promovarea produselor de calitate

Ne îndopăm cu rebuturi alimentare din import, dar aruncăm la coș certificarea și promovarea produselor de calitate
Galerie Foto Deși Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare încă nu a apucat să fie înființată, se cere deja abrogarea legii pentru constituirea ei. Propunerea vine din partea senatorului USR PLUS...

Transportul în comun dispare din România

Transportul în comun dispare din România
Galerie Foto Pericolul pe care îl reprezintă eliminarea transportului rutier de persoane cu autocare și microbuze este în sfera siguranței naționale. După primul an de pandemie, firmele de transport înregistrează pierderi...

UE a avut un excedent al balanței comerciale de 13 miliarde de euro, în aprilie 2021. România, pe deficit

UE a avut un excedent al balanței comerciale de 13 miliarde de euro, în aprilie 2021. România, pe deficit
UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 13 miliarde de euro în aprilie 2021, comparativ cu un deficit de 0,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2020, arată datele Eurostat. În ...

Peste 95% dintre români vor extinderea rețelelor de gaze cu finanțare de la stat

Peste 95% dintre români vor extinderea rețelelor de gaze cu finanțare de la stat
Circa 95,8% dintre români doresc extinderea reţelelor de gaze cu finanţare din partea statului, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu. "Mă bucur că politicile noastre, începute în urmă cu un an...

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile

80% dintre români care apelează la brokerii de credite vor să-și cumpere imobile
Circa 80% dintre românii care apelează la un broker de credite vor să cumpere imobile, iar 10% să-și renoveze locuințele, arată un studiu realizat de AVBS Credit. Totodată, au crescut preferințele oamenilor...

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare

Lucrările la Unitatea 2 Cernavodă au fost finalizate. Probleme la stația de clorinare
Lucrările la Unitatea 2 CNE Cernavodă au fost finalizate și sincronizarea la Sistemul Energetic Naţional s-a realizat luni, 14 iunie, transmite Nuclearelectrica SA. "Lucrările aferente opririi...

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet
Călătorii vor putea să schimbe mai multe trenuri pe baza unui singur bilet, chiar dacă garniturile aparțin unor operatori feroviari diferiți în următorii doi ani, potrivit proiectului "Sistem integrat,...

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român
Inițiativa legislativă care stipulează cedarea cu titlu gratuit a 46 de hectare de teren care aparține Romexpo este o încercare inacceptabiilă de a devaliza statul român cu jumătate de miliard de euro,...

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați
Clienții sunt sfătuiți de bănci să fie atenți la plățile online deoarece în caz de fraudă, acestea nu pot recupera banii clienților dacă tranzațiile sunt efectuate cu autentificare strictă, potrivit...

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei
A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei, transmite  Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea estimată a contractului se...

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021
Contul curent al balanţei de plăţi a ajuns la un deficit de 4,710 miliarde de euro în primele patru luni ale acesui an, cu 107,12% mai mare față de aceeași perioadă din 2020, când s-a situat...

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021
Afacerile din industrie a crescut cu 20,8% în primele patru luni ale anului 2021, față de perioada ianuarie-aprilie 2020, arată datele INS. Avansul se datorează industriei prelucrătoare...

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”
Galerie Foto Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut la Tulcea, la sfârșitul săptămânii, conferința națională ”Investițiile private încotro? Cum finanțăm viitorul agriculturii și al...
Serviciul de email marketing furnizat de