x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România lui 2018. Economia, cu frana trasa

0
Autor: Daniela Ivan Adrian Stoica 03 Ian 2018 - 16:16
România lui 2018. Economia, cu frana trasa DIANA OROS
Vezi galeria foto


Atragerea fondurilor europene, accelerarea construcţiei  autostrăzilor incluse în Master Planul General de Transport, rezolvarea crizei de muncitori care frânează dezvoltarea şi menţinerea sub control a deficitelor sunt principalele provocări cu care se va confrunta Guvernul în acest an. Anul 2018 este unul crucial pentru viitorul european al României. În ciuda creşterii economice record, România se îndepărtează tot mai mult de criteriile de aderare la eurozonă în loc să se apropie de aceste ţinte. Dacă în vara anului 2015 îndeplineam toate cele cinci criterii nominale, în 2018 există riscul să mai bifăm doar două dintre ele. Cele referitoare la cursul de schimb şi la datoria publică. Nori negri se strîng asupra economiei, nori care prevestesc vremuri grele.

 

Criza de muncitori sufocă economia

Una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta economia în acest an este lipsa forţei de muncă. Firmele, atât cele româneşti, cât şi multinaţionalele, se plâng că nu găsesc salariaţi şi asta ar putea fi o mare barieră în calea creşterii economice din acest an. În aceste condiţii, România riscă să dispară de pe harta investiţiilor, având în vedere că ne-a dispărut principalul atuu, forţa de muncă calificată şi ieftină. Populația inactivă din România numără aproximativ patru milioane de oameni, arată datele statistice. Deși aceste persoane au vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, deci sunt apte de muncă, nu au nici un gând să se apuce de treabă. Motivaţia este că se mulţumesc cu ajutoarele sociale pe care statul pe oferă având în vedere că mulţi din aceşti oameni locuiesc la ţară şi reuşesc să se întreţină şi din autoconsum. În plus, 3,4 milioane de români au emigrat, ceea ce reprezintă 38% din populația activă a ţării. În aceste condiţii, firmele, dar şi Guvernul, au în faţă o mare provocare în 2018. Să rezolve criza forţei de muncă.

S.O.S, fondurile europene!

După ce în ultimii ani România a ratat absorbţia de fonduri europene, în acest an obţinerea banilor europeni este o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea ţării. Bugetul pentru 2018 prevede atragerea a 17,5 miliarede de lei, circa 3,8 miliarde de euro, din fonduri europene. Este o sumă ambiţioasă, având în vedere că  România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocaţi programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane de euro, potrivit datelor Comisiei Europene. Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane de euro. În perioada 2014-2020, România are alocați 32 de miliarde de euro ca fonduri structurale și de coziune și opt miliarde de euro pentru plățile directe în agricultură.

Rămâne de văzut, dacă în 2018 vor putea fi aduşi aceşti bani în ţară. Creşterea economiei bazată pe consum nu mai poate dura mult, iar banii europeni ar putea fi noul motor al economiei care ne-ar duce la o creştere economică corectă.

Deficitele cresc. Vine criza?

Creşterea economică rapidă corelată cu deficite bugetare din ce în ce mai mari, rata inflaţiei în creştere, scăderea investiţiilor, creşterea cheltuielilor cu salariile, deficite comerciale şi de cont curent mai mari şi, în fine, dobânzi mai mari în timp ce moneda naţională scade, arată clar că se strâng norii unei crize economice de proporţii, atenţionează analiştii economici. În afara creşterii economice, toţi indicatorii macroeconomici, care prezintă starea de sănătate a unei economii, s-au deteriorat. Unii dintre indicatori chiar au intrat în zona care semnalizează “pericol iminent”. Principala problemă este că importurile au depăşit exporturile cu 10,20 miliarde de euro în primele zece luni ale anului 2017, potrivit ultimelor date la la Statistică. Asta înseamnă că banii în plus daţi de Guvern la salarii şi pensii ajung în alte ţări pentru că noi mâncăm şi cumpărăm produse care vin din aceste state. O primă consecinţă care se vede pe piaţă este deprecierea leului, care atrage după sine, ca un tăvălug, alte dezechilibre.

Autostrăzile, veşnica problemă

După ce anul trecut am deschis traficului doar 15 kilometri de autostradă , speranţele noastre veşnice că vom avea drumuri mai bune se mută în 2018. Partea mai neplăcută, pentru că întotdeauna există şi o parte neplăcută când vorbim despre construcţia autostrăzilor în România, estă că bugetul pentru anul 2018 al Ministerului Transporturilor are alocări insuficiente, în special pentru marile proiecte aflate în construcţie şi care au termen de deschider anul viitor: Autostrada Lugoj-Deva (A 1), Autostrada Sebeș-Turda (A 10) şi Autostrada București-Brașov (A 3). Pentru finalizarea lucrărilor pe A 1 anul viitor ar fi nevoie de circa 430 de milioane de lei, iar pentru cele de pe A 10 de alte 600 de milioane de lei (inclusiv pentru acoperirea restanţelor financiare către constructori în acest caz). Pentru finalizarea lucrărilor la cele două autostrăzi bugetul Ministerului Transporturilor alocă sume mult mai mici: 217 şi, respectiv 212 milioane de lei. Şi pe Autostra Bucureşti-Braşov finanţarea va crea probleme Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Un calcul sumar  făcut de reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura arată că aici ar fi nevoie anul viitor de cel puţin 100 de milioane de lei, dar s-au alocat doar 20 de milioane de lei.

 

ROBOR, cursul şi creditele

Românii s-au speriat şi se gândesc de două ori înainte de a mai lua un credit, atât în lei, cât şi în euro, cu dobândă fixă sau cu dobândă variabilă. În aceste condiţii, creşterea economică bazată pe consum are zile numărate şi întrebarea este ce vom pune în loc. Moneda naţională se depreciază pe fondul dezechilibrelor din economie şi perspectivele nu sunt deloc stabile. Estimările analiştilor arată că leul ar putea trece de 4,8-4,9 lei la finalul acestui an. Oamenii se feresc la fel de tare şi de creditele în lei după ce unii au aflat, chiar pe pielea lor, că a trecut vremea dobânzilor joase. ROBOR a ajuns la 2,12 finalul anului trecut şi va creşte în acest. Previziunile indică că acesta ar putea trece de 3%, ceea ce va conduce la o creştere a ratei creditelor în lei. În plus, analiştii se aşteaptă ca BNR să modifice ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută.

Incertitudinea amână investițiile și crește preferința pentru lichiditate, iar prețul preferinței pentru lichiditate este rata dobânzii.

Scad preţurile în imobiliare

Dezvoltatorii şi agenţii imobiliari se aşteaptă la o scădere a numărului de tranzacţii, atât în privinţa locuinţelor noi, cât şi a celor vechi. Este prea din vreme acum ca să estimăm cu cât vor scădea vânzările, însă e limpede că numărul celor care sunt hotărâţi să-şi cumpere o locuinţă este în scădere, spun aceştia. Deprecierea leului, creşterea ROBOR şi restrîngerea programului guvernamental Prima Casă sunt principalele motive. Peste 25.000 de locuinţe se află în diferite stadii de construcţie în ţară, însă dezvoltatorii se plâng că îşi văd afacerile prăbuşindu-se din cauza creşterii accentuate a cursului leu-euro.

În plus, și valoarea împrumutului pe care un om poate să îl ia este în scădere. “Când califici un client la valoarea maximă la care se poate împrumuta, ții cont de nivelul ratei de dobândă. Dacă ROBOR a crescut sau dacă cursul s-a depreciat, bineînțeles că rata crește, iar suma la care se împrumută este mai mică”, potrivit lui Segiu Oprescu, preşedintele ARB. În aceste condiţii, preţurile de vânzare o vor lua la vale.

Legea redevenţelor aşteaptă votul

În 2018 Executivul trebuie să rezolve problema redevenţelor. Vechea lege a expirat de mai bine de trei ani, dar până acum nu a fost adoptată o nouă lege. Recent, Ministerul Economiei a publicat pe site-ul propriu proiectul noii Legi a redevenţelor şi este de aşteptat ca el să fie adoptat de Parlament în prima sesiune a acestui an.  În condiţiile în care procentele de impozitare nu se schimbă, singura schimbare majoră a noului proiect este se modificarea prețul de referință la care se vor aplica aceste cote.

Statul se împrumută mai scump

Lipsa de predictibilitate din economie, atacurile împotriva sectorului privat, deprecierea leului şi deterioararea indicatorilor macro au distrus încrederea investitorilor străini în România. Şi acest lucru se vede cel mai bine în creşterea dobânzilor pe care statul le plăteşte atunci când se împrumută. România plăteşte dobânzi mai mari în contextul în care la nivel global dobânzile rămân scăzute din punct de vedere istoric. România este ţara din UE care, de la o lună la alta, s-a împrumutat tot mai scump.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online

FT: UE pregăteşte acţiuni stricte de reglementare a activităţilor companiilor din domeniul online
Uniunea Europeană intenţionează să se doteze cu noi prerogative pentru a putea interveni asupra activităţilor marilor companii din domeniul tehnologiei informaţionale, inclusiv pentru a le destructura în cazul...

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână

Curs valutar, vineri, 18 septembrie 2020: Ce se întâmplă cu leul la sfârșit de săptămână
După ședința de astăzi, BNR a anunțat noul curs valutar. Iată cotațiile valutare pentru principalele monede: euro: 4,8582 lei dolarul american: 4,0972 lei francul elvețian: 4,5132 lei lira sterlină:...

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi

Muncesc mai mult decât angajații. Mii de patroni sunt rupți de foame și au restanțe la facturi
Mai mult de 11% din întreprinzători şi patroni afirmă că nu-şi pot asigura o masă consistentă și aproape 26% nu-şi permit acoperirea cheltuielilor curente, jumătate sunt restanţieri la facturile de...

Aerul curat ne costă 2.000 mld. dolari pe an

Aerul curat ne costă 2.000 mld. dolari pe an
Tranziția către decarbonizarea economiei până în anul 2050 ar necesita o investiție cuprinsă între 1.000 de miliarde şi 2.000 de miliarde de dolari (842 miliarde euro - 1.680 miliarde de euro) pe an, ceea ce ar...

FP vinde acțiuni OMV Petrom

FP vinde acțiuni OMV Petrom
Fondul Proprietatea (FP) vinde 1,7 miliarde de acțiuni OMV Petrom, „printr-o ofertă de plasament privat accelerat”, informează un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Veniturile...

România, locul 4 în topul scumpirilor din UE

România, locul 4 în topul scumpirilor din UE
Media generală a scumpirilor - rata anuală a inflației - din România a fost, în august, de 2,5%, cifră care plasează țara noastră pe locul 4 în clasamentul Uniunii Europene. Potrivit Eurostat (biroul de...

Platforma online cu finanțări UE a fost activată

Platforma online cu finanțări UE a fost activată
Ministerul Economiei a activat, ieri, platforma online https://granturi.imm.gov.ro/ (fără www), prin care IMM-urile, PFA-urile, ONG-urile și cabinetele medicale individuale vor putea accesa fonduri europene de 2.000 p...

Două camere pe un an, vedeta pieței chiriilor

Două camere pe un an, vedeta pieței chiriilor
Cele mai populare opțiuni pe piața chiriilor sunt, mai nou, apartamentele cu două camere (50%), garsonierele sau studiourile (31%) și casele (20%), arată un studiu publicat ieri de administratorii portalului...

Euro ajunge la un nou maxim istoric: Care este cursul afişat de BNR

Euro ajunge la un nou maxim istoric: Care este cursul afişat de BNR
Leu a continuat să se deprecieze, iar euro a atins un nou maxim istoric pe piața valutară din România. Cursul afişat joi de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,8595 lei/euro. Dolarul...

IMM Leasing: Firmele cumpără, statul garantează

IMM Leasing: Firmele cumpără, statul garantează
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM), persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II), dar și societățile și asociațiile agricole, își pot cumpăra în rate - regim leasing financiar - o ...

Un român vinde aer din Munții Carpați în China și în India

Un român vinde aer din Munții Carpați în China și în India
Galerie Foto Poluarea aerului din marile centre urbane are efecte semnificative asupra sănătăţii oamenilor. Alergii, bronşite, astm, afecțiuni pulmonare şi ale căilor respiratorii sunt câteva dintre consecințele pe care...

Demența birocratică din timpul „ritualului” de pensionare. Dosarul, mai scump ca prima pensie

Demența birocratică din timpul „ritualului” de pensionare. Dosarul, mai scump ca prima pensie
Pentru cei care se pregătesc să iasă la pensie, constituirea dosarului de pensionare poate fi o sarcină complicată şi costisitoare, mai ales dacă au lucrat la firme care între timp s-au desfiinţat. Documentele...

Majorarea pensiilor, la loc comanda! Punctul crește cu 40%

Majorarea pensiilor, la loc comanda! Punctul crește cu 40%
Parlamentarii au adoptat ieri, în ședința comună a Comisiilor de buget-finanțe din cele două Camere, amendamentul la rectificarea bugetară propus de PSD, potrivit căruia punctul de pensie va crește cu 40%, nu cu...

Lista luminii. Primele 27 de finanțări de la Mediu

Lista luminii. Primele 27 de finanțări de la Mediu
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat, pe site-ul propriu, lista cu primele 27 de unități administrativ-teritoriale cărora le-au fost aprobate dosarele în cadrul Programului Iluminat...

Leul românesc împlinește 185 de ani

Leul românesc împlinește 185 de ani
Astăzi se împlinesc 185 de ani de când leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica, la 16 septemrie 1835. Leul, unitate teoretică de cont, era...
Serviciul de email marketing furnizat de