Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele 17 tari din zona euro si alte 6 state membre UE, printre care si Romania vor incheia, pana in luna martie, un tratat interguvernamental care vizeaza consolidarea si intregrarea fiscala puternica la nivelul UE.
Acordul presupune in principal reglementari fiscale pentru echilibrarea bugetelor si coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene dupa discutiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.
"Unele masuri descrise (adoptate la summit - n.r.) pot fi implementate prin legislatie secundara. Sefii de stat sau de guvern din zona euro considera ca unele masuri ar trebui incluse in legislatia primara. Pentru ca nu s-a ajuns la unanimitate intre statele membre UE, s-a decis sa le adoptam printr-un acord international care va fi semnat in martie, sau mai devreme. Obiectivul ramane sa includem aceste chestiuni in tratatele Uniunii cat mai urgent. Sefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia si Romania si-au exprimat intentia de a se alatura procesului. Sefii de stat sau de guvern din Cehia si Suedia isi vor consulta parlamentele inainte de a lua o decizie", se arata intr-un comunicat al Consiliului.
Potrivit declaratiilor presedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, "compactul fiscal" european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanta fiscala solida, introducerea acestuia in Constitutie, consolidarea reglementarilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sanctiunilor si transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Noua guvernanta fiscala presupune urmatoarele masuri si principii, potrivit comunicatului Consiliului UE:
- Bugetele trebuie sa fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerata respectata daca deficitul structural anual nu va depasi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.
- Regulile vor fi introduse in sistemele legislative nationale ale statelor membre, la nivel de Constitutie sau echivalent. Reglementarile vor include un mecanism automat de corectie care se va declansa in cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corectie, in baza principiilor indicate de Comisia Europeana. Curtea Europeana de Justitie va avea jurisdictia sa verifice transpunerea acestor reglementari la nivel national. Astfel, mecanismul automat de corectie prevede intrarea automata in vigoare a unor masuri de crestere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice daca deficitul structural depaseste 0,5% din PIB. Scaderea indicatorului poate fi obtinuta insa si prin cresterea PIB.
- Statele membre aflate in procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei si Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care sa detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corectie durabila a deficitului excesiv. Implementarea programului si a planurilor bugetare anuale coerspunzatoare va fi monitorizata de Comisie si de Consiliu.
- Statele membre vor raporta in avans programele de emisiuni de obligatiuni.
La nivel european, reglementarile care guverneaza procedura de deficit excesiv vor fi inasprite pentru statele din zona euro.
"Imediat ce Comisia va constata ca un stat membru a depasit plafonul de 3% (din PIB - n.r.), se vor declansa consecinte automate, cu exceptia cazului in care o majoritate calificata a statelor membre din zona euro se va opune. Masurile sau sanctiunile propuse sau recomandate de Comisie vor fi adoptate, cu exceptia situatiei in care o majoritate calificata a statelor membre din zona euro se va opune", se spune in comunicat.
In plus, liderii europeni vor introducerea unor criterii de reducere a datoriei de stat pentru statele membre cu un grad de indatorare de peste 60% din PIB.
In privinta verificarii proiectelor de buget de catre Comisia Europeana, Executivul UE va examina "parametrii cheie ai pozitiei fiscale" si, daca va fi necesar, va adopta un punct de vedere. Daca va constata derapaje serioase de la Pactul de Stabilitate si Crestere, CE va solicita un proiect de buget revizuit.
"Pe termen mai lung", UE va incerca sa progreseze in privinta integrarii fiscale, coordonarii politicilor si guvernantei economice pe chestiuni esentiale pentru functionarea fara probleme a zonei euro, care sa nu submineze piata interna, se spune in comunicat.
Astfel, liderii UE promit ca vor elabora o politica economica comuna, care va presupune discutarea reformelor importante pregatite de statele din zona euro.
Masurile pe termen lung prezentate vor fi precedate de actiuni imediate pentru abordarea "in forta" a crizei datoriilor de stat, noteaza comunicatul Consiliului.
Astfel, Fondul European de Stabilitate Financiara (FESF, sau EFSF) va fi consolidat de urgenta prin procedura de "parghie" (leveraging).
"Salutam disponibilitatea Bancii Centrale Europene de a actiona ca agent pentru EFSF in operatiunile de piata", se arata in comunicat.
Totodata, liderii europeni au convenit devansarea cu un an a implementarii Mecanismului European de Stabilitate (MES, sau ESM), pana la jumatatea lui 2012, daca tratatul de infiintare a sistemului va fi fost ratificat de state membre reprezentand 90% din angajamentele de capital la fond.
In privinta resurselor financiare ale mecanismelor europene de urgenta, EFSF va continua programele financiare care au inceput deja pana la jumatatea anului 2013, in conformitate cu acordul cadru care reglementeaza institutia. Fondul va continua finantarea programelor in derulare, dupa necesitati.
Liderii europeni vor reevalua plafonul de 500 miliarde euro al EFSF/ESM in martie 2012.
Totodata, statele din zona euro vor accelera contributiile la capitalul ESM astfel incat institutia sa detina permanent rezerve de capital echivalente cu minimum 15% din sumele angajate in programe de ajutor.
Statele din zona euro si celelalte state membre vor discuta si vor confirma, in termen de zece zile, prevederea de a suplimenta resursele Fondului Monetar International cu pana la 200 miliarde euro sub forma unor imprumuturi bilaterale, pentru a consolida resursele anticriza ale creditorului de la Washington.
"Asteptam contributii in paralel de la comunitatea internationala", se spune in comunicat.
Acord la Bruxelles incheiat fara Marea Britanie
Premierul britanic David Cameron nu s-a lasat induplecat de apelul lui Traian Basescu si al celorlalti lideri europeni care au pledat, joi, la Bruxelles, pentru un acord parafat de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Astfel, noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare in zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro si de state UE din afara zonei euro pe baza de voluntariat, din cauza refuzului Marii Britanii. Cameron a impus 'conditii inacceptabile', a declarat, vineri, presedintele francez Nicolas Sarkozy, citat de AFP.
'Am fi preferat un acord al celor 27 (de state membre), dar acest lucru nu a fost posibil avand in vedere pozitia prietenilor nostri britanici. Pentru a accepta o reforma a tratatelor in 27, (premierul britanic) David Cameron a cerut, ceea ce noi am considerat cu totii ca fiind inacceptabil, un protocol in tratate care sa permita exonerarea Marii Britanii de la un anumit numar de reglementari cu privire la serviciile financiare. Noi consideram, dimpotriva, ca problemele lumii provin partial din aceasta suprimare financiara', a explicat Sarkozy.
Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat ca summitul european pe tema crizei euro a ajuns la un "rezultat bun" care trebuie sa permita euro sa isi recastige "credibilitatea".
"Vom construi o uniune bugetara pentru euro, care va fi in acelasi timp o uniune de stabilitate", a declarat Mekel.
De partea sa, premierul britanic David Cameron si-a justificat refuzul de modificare a tratatului UE, vorbind despre o "decizie dificila dar buna", deoarece intersul Marii Britanii nu era protejat.
"Daca nu poti obtine siguranta in interiorul tratatului, este mai bine sa ramai in afara", a apreciat premierul in cadrul unei conferinte de presa la incheierea primei zile a summitului de la Bruxelles.
"Ce a iesit nu este in interesul Marii Britanii, prin urmare, nu am acceptat. (...) Nu puteam sa prezint acest nou tratat Parlamentului nostru", a continuat Cameron.
El a apreciat ca "interesele britanice in cadrul UE", cum ar fi libertatea schimburilor, deschiderea pietelor ar trebui protejate.
Cameron a urat "succes" zonei euro pentru "a-si rezolva problemele".
Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a calificat, vineri, drept un "rezultat foarte bun pentru zona euro" deciziile adoptate la summitul de la Bruxelles pe tema crizei datoriilor, relateaza AFP.
Draghi a adaugat ca ar putea sa urmeze si 'alte elemente', ceea ce numerosi analisti si oficiali au interpretat ca posibilitatea unei interventii sporite a BCE pentru a contracara criza datoriilor. Dar presedintele institutiei monetare de la Frankfurt a spulberat, ulterior, aceste sperante, afirmand ca propunerile sale au fost interpretate gresit si reafirmand ca BCE nu isi va consolida programele de cumparare a datoriei statelor aflate in dificultate financiara. Or, numeroase capitale, incepand cu Parisul, dar si Comisia Europeana apreciaza ca BCE este singura protectie credibila in fata propagarii crizei.
FMI primeste 200 de miliarde de euro de la UE
Statele din zona euro intentioneaza sa furnizeze Fondului Monetar International (FMI) 200 de miliarde de euro, a declarat vineri presedintele francez Nicolas Sarkozy, banii urmand sa fie folositi pentru sustinerea tarilor cu probleme din Uniunea monetara, relateaza AFP.
La randul sau, cancelarul german Angela Merkel a explicat ca FMI va fi suplimentat prin "imprumuturi bilaterale" de statele europene. Potrivit ei, este vorba despre "a aduce o siguranta suplimentara pentru euro cu ajutorul altor tari nemembre ale Uniunii monetare".
Directoarea generala a FMI, Christine Lagarde, a explicat ca o confirmare a acestor 200 de miliarde de euro va fi obtinuta "in zece zile". Ea a salutat "un pachet care merge clar in directia buna", evocand inclusiv disciplina bugetara crescuta si accelerarea punerii in aplicare a unui viitor fond de salvare permanent al zonei euro.
Necesitatea de a creste resursele FMI s-a impus in ultimele saptamani in fata incapacitatii europenilor de a-si consolida suficient propriul fond de salvare menit sa stopeze criza datoriilor. Dar Statele Unite fiind ostile unei cresteri generale a resurselor, calea privilegiata este aceea a contributiilor voluntare bilaterale.
Zona euro spera ca marile puteri emergente cum ar fi China sau Brazilia vor participa, de asemenea, la acest efort. (RV / Mediafax)
